Toti cei 418 deputati prezenti au votat in prima lectura pentru denuntarea CFE. Legea va mai trebui sa treaca de votul Senatului (procedura considerata o formalitate) si sa fie promulgata de presedinte, pentru a intra in vigoare la 12 decembrie.

Tratatul CFE a fost unul dintre principalele instrumente de control al inarmarilor in Europa dupa razboiul rece, noteaza intre altele postul de radio BBC. Tratatul care limiteaza strict numarul armelor conventionale (tancuri, avioane de lupta, artilerie grea) ce pot fi desfasurate pe continent de tarile NATO si ale fostului Tratat de la Varsovia a fost adoptat in 1991 si modificat in 1999, pe vremea lui Boris Eltin, pentru a tine cont de situatia creata dupa destramarea URSS. In noua formula, doar Rusia a ratificat Tratatul, tarile NATO rezervandu-si dreptul de a semna doar dupa retragerea fortelor ruse din Georgia si Republica Moldova. Anul acesta, in plina disputa cu tarile NATO pe tema instalatiilor Scutului antiracheta in Europa de Est, presedintele Putin a anuntat ca Moscova nu se mai simte obligata legal sa respecte Tratatul, cata vreme el nu a fost semnat de cealalta parte.

Citeste si:

Motiunea votata ieri de camera inferioara a Legislativului subliniaza, intr-o argumentatie semnata de insusi seful statului, ca Tratatul “nu mai raspune intereselor de securitate ale Rusiei” dupa extinderea NATO si alte evolutii din Europa. “In dispretul angajamantelor, statele NATO au tergiversat ratificarea Tratului adaptat si refuza sa ia masuri pentru a mentine controlul viabil asupra fortelor din Europa”, se mai spune in nota explicativa. Tarile NATO “au legat ratificarea Tratatului adaptat... de diferite conditii exagerate, una dintre ele fiind implementarea de catre Rusia a acordurilor cu Georgia si Moldova privind retragerea trupelor ruse, acorduri incheiate inainte de semnarea Tratatului CFE modificat si fara nicio legatura cu acesta”, noteaza si Comisia pentru afaceri externe a Dumei.

Pe langa instalatiile Scutului American antiracheta din Polonia si Republica Ceha, Moscova s-a aratat nemultumita de deschiderea noilor baze americane din Romania si Bulgaria, ca si de dreptul tarilor baltice ex-sovietice de a masa trupe si material militar la frontierele vestice ale Aliantei. Efectul Tratatului CFE si al conventiilor bazate pe el inceteaza la 150 de zile de la notificarea denuntarii sale catre parti, notificare care a fost facuta la 14 iulie.

Trupele ruse privesc spre Vest

Viceministrul rus al Apararii, Aleksandr Kolmakov, a explicat ca urmatoarea miscare a Rusiei dupa retragerea din CFE va fi intarirea prezentei militare pe flancul de vest. “Nicio decizie nu a fost luata in acest sens. Pozitia Ministerului Apararii si a Federatiei Ruse in general este in curs de elaborare”, a precizat ministrul. Seful Statului Major al fortelor ruse, generalul Iuri Baluievski, a declarat ieri ca Rusia “nu se va gabi” sa-si sporeasca prezenta militara la frontierele de vest si in Caucaz. “Nu avem motive sa o facem de azi pe maine. Dar trebuie sa avem dreptul de a desfasura trupe atunci cand vom considera necesar si a le concentra acolo unde este nevoie pentru protejarea intereselor si securitatii noastre”, a mai spus generalul Baluievski, citat de agentia Itar-Tass. Si seful Statului Major a subliniat necesitatea eliminarii ca “discriminatorii” a restrictiilor de flanc pe care Tratatul le impune Rusiei, in conditiile in care - a spus el - “acesta permite inaintarea nestingherita a NATO spre Est si reconfigurarea infrastructurii militare americane in Europa”. Referitor la conditionarea semnarii Tratatului adaptat de catre tarile NATO, generalul Baluievski a reafirmat ca ultima baza ruseasca din Georgia va fi inchisa pana la sfarsitul anului, iar in Transnistria Rusia nu mai are, din anul 2001, forte conventionale, ci doar forte de mentinere a pacii si subunitati pentru paza depozitelor militare.