Programul spatial al Chinei a mai parcurs cu succes o etapa: amplasarea unei sonde pe orbita Lunii, pe care o va cerceta timp de un an. Japonia a reusit acelasi lucru cu o luna inainte, iar indienii se mai pregatesc cateva luni. Dincolo de orgolii nationale, competitia se da pentru exploatarea resurselor minerale si energetice cosmice, posibil si pentru amplasarea unor arme nucleare care sa faca inutile scuturile antibalistice terestre.

Cu exact 50 de ani in urma, URSS reusea sa duca Sputnik pe Luna, spre surpriza SUA; dupa cateva luni, americanii lansau repede Explorer 1. in 1969, Neil Armstrong devenea primul pamantean de pe Luna, iar Apollo 17 incheia descinderile americane in 1972; NASA vrea sa revina cu o baza permanenta in 2020.

Rusia se rezuma deocamdata la cooperarea de pe statia orbitala internationala si la un profitabil turism spatial. Rivalitatea cea mare vine din Asia. Daca japonezii prefera colaborarea cu Vestul, chinezii si indienii folosesc tehnologii indigene.

Chinezii dau ocol Lunii

Pe 24 octombrie, la numai cateva ore dupa decolarea navetei americane "Discovery" spre Statia Spatiala Internationala, racheta "Lungul Mars - 3A" lansa in spatiu prima sonda lunara chineza. Inginerii chinezi au fost atat de increzatori in reusita lansarii incat politicienii au permis transmiterea evenimentului in direct. Doua mii de entuziasti ai spatiului au platit cate 100 de dolari pentru a privi lansarea chiar de la fata locului.

Totusi, cateva mii de tarani au fost evacuati de pe o raza de 25 km in jurul centrului spatial Xichang din provincia Sichuan, cu tot cu animalele din ograda, pentru a preveni o catastrofa umana asociata uneia tehnologice.

"Chang'e I" - dupa numele unei frumuseti mitice zburate pe Luna - are greutatea unui elefant normal si misiunea de a obtine imagini 3D ale suprafetei selenare si harti ale distriburii unor elemente valoroase, de felul heliului-3.

Primele imagini urmeaza sa soseasca la mijlocul lunii noiembrie. Expertii domeniului socotesc ca, prin pozitionarea unei sonde pe orbita lunara, stiinta chineza da dovada unui avans considerabil - e drept, pana la transportul in siguranta a unor fiinte vii, dus si intors, mai e mult.

O noua energie pe Pamant

Citeste si:

intrucat putine natiuni de pe Pamant ajung sa exploreze Cosmosul, Beijingul isi considera programul spatial drept un simbol al statutului international al tarii. Mai mult, China, India si Japonia privesc in jur sa vada care este liderul regional.

Mai departe, tehnologiile spatiale pot oferi chiar suprematia terestra. Washingtonul priveste cu si mai mare suspiciune programul spatial al Beijingului din ianuarie, cand o racheta chineza a distrus un satelit meteo - e drept ca unul chinez, dar alta ar fi fost tinta in cazul unui conflict regional.

Desi programul spatial este derulat de armata, Beijingul insista ca nu s-a lansat intr-o cursa a inarmarii extraterestre. Cei mai pesimisti analisti cred ca secretoasele misiuni Shenzhou ar putea lasa in urma module orbitale dotate cu arme nucleare - fata de rachetele intercontinentale, acestea ar fi de neoprit de actualele sisteme antibalistice. Pentru risipirea acestei angoase ramane ca inginerii chinezi sa fie atrasi in programele spatiale internationale.

Obiect de mandrie natio­na­la, ca si organizarea olimpiadei, avansul spatial lucreaza si in folosul legitimarii conducerii Partidului Comunist, "forta coeziva a intregii natiuni", care aduce China la nivelul unei superputeri. Mai lucrativ, explorarea spatiala sunt minerale ca aur, platina, cobalt sau nichel - tot mai greu de dobandit pe Pamant si doar cu pretul unei prelucrari poluante.

Premiul cel mare ar fi insa izotopul de Helium-3, rar pe Pamant, dar abundent pe Luna. Cateva transporturi de Helium-3 pe an, necesare producerii de energie prin fuziune nucleara, ar putea aneantiza importanta producatorilor de petrol si gaze.

Cronica inaltarii statului comunist

Daca Mao Zedong este citat afirmand ca tara sa nu va putea lansa nici macar un cartof in spatiu, programul spatial al Chinei are trei decenii de impliniri realmente marete, in contul economiei, armatei si Partidului, si altele de ambitii similare:

aprilie 1970: lansarea primului satelit chinezesc
noiembrie 1999: nava Shenzhou I, cu un fals astronaut la bord, s-a invartit de 14 ori in jurul Pamantului
octombrie 2003: Shenzhou V l-a mentinut pe "taikonautul" Yang Liwei timp de 21,5 ore pe orbita circumterestra si a catapultat China in era zborurilor umane in spatiu, alaturi de Rusia si America
octombrie 2005: Shenzhou VI tine doi chinezi in spatiu cinci zile
octombrie 2007: lansarea primei sonde lunare chineze, Chang'e I
2012: trimiterea unui vehicul automat pe suprafata Lunii
2017: aducerea pe Pamant a unor mostre de sol selenar
2020: posibilitatea aselenizarii unui cosmonaut chinez.