Corespondentii straini, tinta predilecta a gruparilor teroriste din Irak

Interventia anglo-americana in Irak a declansat iadul pe pamant nu doar pentru militarii coalitiei implicati in operatiunile din teren sau pentru populatia civila irakiana, ci si pentru corespondentii de presa straini care incearca sa relateze de la fata locului. In 2004 si 2005, 23 jurnalisti si-au pierdut viata in Irak, iar alti 25 ziaristi au fost rapiti in aceasta tara.

Ziaristii straini au devenit tinta predilecta a gruparilor teroriste care spera ca prin rapirea jurnalistilor sa isi faca publicitate, dar si sa obtina rascumparari, sume importante cu care isi pot finanta operatiunile. Rapirile comise in Irak au fost folosite deseori in scopuri politice, pentru a determina retragerea unor tari din coalitia multinationala din Irak. In ultima perioada s-au intensificat apelurile lansate de liderii europeni, in special presedintele francez Jacques Chirac si premierul italian Silvio Berlusconi, care le-au recomandat jurnalistilor sa stea departe de aceasta tara pentru ca nimeni nu le poate garanta securitatea.

Liderul radical Moqtada Sadr a intervenit pentru

eliberarea corespondentului de la Sunday Telegraph
Calvarul corespondentilor internationali a inceput la cateva zile dupa declansarea razboiului din Irak. La 22 martie 2003, trei jurnalisti ai postului britanic de televiziune ITN dispar in Irak. Terry Lloyd, Fred Nerac si Hussein Osman au fost prinsi intr-un schimb de focuri in apropiere de Basra. Terry Lloyd a fost ucis, iar ceilalti doi au fost dati disparuti. in iunie 2004, corpul lui Osman a fost identificat de catre un grup de anchetatori militari, in urma unor teste ADN, iar cameramanul francez Fred Nerac este in continuare dat disparut.

Au urmat trimisul special al postului portughez TSF, Carlos Raleiras, un fotoreporter independent nipon, Soichiro Koriyama, impreuna cu alti doi compatrioti, ziaristul francez Alexandre Jordanov de la agentia CAPA si cameramanul Ivan Cerieix, trei jurnalisti cehi. Toti au fost eliberati ulterior. Pentru repunerea in libertate a echipei de jurnalisti a postului francez France2 formata din Jerome Bony, cameramanul Jean-Francois Renoux si inginerul de sunet Eric Giet, rapitorii au cerut eliminarea legii care interzicea portul vesmintelor traditionale musulmane in scolile franceze.

Desi solicitarea nu a fost onorata, cei trei au fost eliberati. In cazul ziaristului de la Sunday Telegraph, James Brandon, luat ostatic la Basra de insurgenti irakieni, a fost necesara interventia liderului radical Moqtada Sadr.

Enzo Baldoni a fost executat

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al ziaristului italian Enzo Baldoni, corespondent al saptamanalului milanez Diario, rapit de Armata Islamica din Irak, care a cerut retragerea trupelor italiene din Irak. La o saptamana dupa ce a fost rapit, gruparea terorista a publicat o caseta ce continea inregistrarea executiei ziaristului. De altfel, difuzarea inregistrarilor video in care sunt prezentati ostaticii are un puternic impact emotional, determinand modificari semnificative in atitudinea opiniei publice din tarile respective fata de participarea la conflictul din Irak.

La 14 august 2004, Micah Garen, jurnalist american, directorul unei case de productie a filmelor documentare Four Corners Media, este rapit de "Escadroanele Martirilor" la Nassiriyah. Este eliberat patru zile mai tarziu, dupa ce rapitorii anuntasera executia lui daca trupele americane nu se retrag din Najaf, in 48 de ore. Au urmat cele mai grele cazuri. Situatia ziaristului italian de la Diario, Enzo Baldoni, rapit pe drumul dintre Bagdad si Najaf, a socat intreaga opinie publica. Desi dispuse la negocieri cu teroristii, autoritatile italiene nu au mai putut face nimic pentru Baldoni, acesta fiind executat cateva zile mai tarziu de membrii "Armatei Islamice in Irak".

Desi Franta nu a trimis trupe in Irak si nu a sustinut interventia militara impotriva regimului lui Saddam Hussein, ziaristii francezi nu au fost nici ei ignorati de rapitori. Disparitia ziaristilor Christian Chesnot (de la RFI) si Georges Malbrunot (Le Figaro) a pus pe jar autoritatile de la Paris care au negociat timp de aproape patru luni eliberarea celor doi. Rapirea a fost pusa la cale tot de "Armata Islamica din Irak", iar solicitarea era deja cunoscuta: eliminarea legii care interzicea folosirea valului islamic in scolile publice franceze.

Parisul nu a avut prea mult timp sa savureze bucuria eliberarii celor doi, la sfarsitul anului trecut, pentru ca la 5 ianuarie 2005 ziarista Florence Aubenas, trimisa speciala a cotidianului francez Liberation in Irak, este rapita impreuna cu translatorul ei irakian. Disparitia ei a fost urmata de ample manifestatii de sustinere, dar nici aceste actiuni, nici eventualele negocieri duse de autoritatile franceze nu au reusit sa ii impresioneze pe rapitori. Ea este in continuare disparuta. Saga rapirilor a continuat cu Giuliana Sgrena, jurnalista la cotidianul italian "Il Manifesto", capturata in centrul capitalei irakiene de persoane inarmate.

Eliberata la 4 martie cu sprijinul unui maestru al negocierilor, agentul italian Nicola Calipari, care a reusit sa scoata din Irak alti cinci italieni cazuti in mainile teroristilor, a fost ranita de tirul unei patrule americane, la un baraj; agentul serviciilor secrete italiene a fost ucis in acest incident.

Numarul rapitorilor, in continua crestere

Numarul grupurilor islamiste care revendica rapiri este in continua crestere, dar cele mai cunoscute sunt Tawhid wal Jihad, grupare legata de Abu Musab al-Zarqawi, Ansar al-Sunna si Armata Islamica din Irak, toate banuite de legaturi cu al-Qaida. Al-Zarqawi, pentru capturarea caruia Statele Unite ofera o recompensa de 25 de milioane de dolari, este acuzat pentru majoritatea violentelor din Irak, gruparea sa revendicand si majoritatea atacurilor.

Printre gruparile active in Irak se mai numara Armata Secreta Islamica, Brigada Groazei, Brigada Salafista Abu Bakkr al Seddiq, Escadroanele Mujahedinilor, Drapelele Negre sau Monoteism si Jihad. De cele mai multe ori, operatiunile de eliberare a ostaticilor sunt inconjurate de mister, ulterior circuland diferite variante - de la achitarea de rascumparari si ajungand pana la operatiuni ale fortelor americane sau serviciilor de informatii, rareori dezmintite sau confirmate oficial.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe