"Europa a iesit din criza sa institutionala si este gata de confruntarea cu provocarile viitorului", a afirmat premierul portughez Jose Socrates, presedintele in exercitiu al UE, inainte de a bea o cupa cu sampanie impreuna cu omologii sai europeni.

"Am reusit: pasul politic decisiv a fost facut in aceasta seara", a declarat la randul sau cancelarul german Angela Merkel.

Textul de peste 250 de pagini a fost aprobat cu putin inainte de ora locala 1.00 (3.00, ora Romaniei), dupa ultime concesii facute Poloniei si Italiei, cele doua tari care inca mai aveau rezerve serioase in privinta Tratatului.

"Polonia a obtinut tot ce dorea", a declarat cu satisfactie presedintele polonez Lech Kacyznski, care, de la venirea sa la putere la Varsovia, si-a capatat reputatia de a fi un lider dificil in relatia cu Uniunea Europeana.

Noul tratat va trebui sa fie semnat si ratificat in cele 27 de state membre pentru a intra in vigoare, o faza delicata ce ar urma sa dureze pana la sfarsitul anului 2008. Liderii europeni spera ca textul va putea intra in vigoare la 1 ianuarie 2009 sau inainte de alegerile europene din primavara aceluias an.

Tratatul a fost special conceput pentru a putea fi ratificat fara sa fie nevoie de organizarea unui referendum. Textul retine multe dintre elementele de noutate care figurau in Constitutia respinsa in 2005 de francezi si olandezi, dar evita cuvantul "Constitutie" si suprima tot ceea ce ar putea parea ca acorda Uniunii Europene prerogativele unui superstat federal (imn si drapel, in special).

Citeste si:

Irlanda va fi singura tara care va organiza o consultare populara in privinta acestui text. In Marea Britanie euroscepticii solicita, de asemenea, organizarea unui referendum, dar premierul Gordon Brown a respins ieri, la Lisabona, apelurile in acest sens.

Ultimele concesii facute polonezilor si italienilor reflecta compromisurile dureroase care jaloneaza istoria integrarii europene.

Liderii europeni au acceptat, de asemenea, sa ceara Curtii Europene de Justitie sa creeze trei posturi de avocat general, dintre care unul va fi rezervat Poloniei.

Premierul italian Romano Prodi contesta, la randul sau, noua repartizare de locuri in Parlamentul European, care, incepand din 2009, ar fi acordat pentru prima oara mai putine locuri eurodeputatilor italieni decat celor francezi si britanici. Noua repartizare fusese propusa de Parlamentul European pentru a corespunde reducerii numarului total de eurodeputati la 750 de la 785 cati sunt in prezent. Italienii au obtinut in cele din urma un loc suplimentar, numarul eurodeputatilor ajungand astfel la "750 plus presedintele" Parlamentului, potrivit solutiei de compromis gasite de Cei 27, ceea ce face ca italienii sa aiba un numar egal de locuri cu britanicii si numai cu un deputat mai putin decat Franta.

Concesiile au fost anuntate dupa lungi negocieri separate intre presedintele francez Nicolas Sarkozy, premierul italian Romano Prodi si presedintele polonez Kaczynski, carora li s-a adaugat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, un veteran al summiturilor dificile, si premierul portughez Jose Socrates.

Textul, care are un limbaj juridic foarte specializat, va trebui tradus in cele 23 de limbi ale UE. Semnarea sa este prevazuta la 13 decembrie, la Lisabona.