Militari din armata americana au contestat public in ultimele zile razboiul din Irak, lucru foarte rar in cazul acestor persoane, care trebuie sa fie rezervate in privinta deciziilor autoritatilor politice, relateaza NewsIn.

In mai putin de o saptamana, un general in retragere si fosti capitani care au actionat in Irak au vorbit in presa, criticand greselile strategice ale unui razboi care, de peste patru ani, s-a soldat cu moartea a 3.800 de persoane in randul armatei americane.

Doisprezece fosti capitani ai infanteriei americane, care au servit in Irak intre 2003-2006, au cerut, marti, Statelor Unite sa se retraga din Irak imediat sau sa mareasca semnificativ prezenta militara prin introducerea serviciului militar obligatoriu. "Pentru a continua aceasta operatiune (...) va fi necesara renuntarea la serviciul militar pe baza de voluntariat, in schimbul serviciului obligatoriu. Fara acest lucru, cea mai buna optiune este o retragere imediata", au spus ei, citati in Washington Post.

"O retragere treptata nu va permite evitarea unui razboi civil si va fi costisitoare din punct de vedere al pierderilor de vieti omenesti si a banilor", potrivit militarilor, ca raspuns la planul administratiei Buh de a retrage 30.000 de militari pana in vara viitoare.

Cu cateva zile inainte, generalul in retragere Ricardo Sanchez i-a calificat liderii pe politici americani drept "incompetenti" si a spus ca razboiul este "un cosmar fara sfarsit". Sanchez s-a retras de la conducerea fortelor americane din Irak in 2004, dupa scandalul Abu Ghraib.

In conditiile in care armata este rezervata in ceea ce priveste scena politia, criticile au intervenit mai ales in momentul in care razboiul din Irak a devenit tot mai nepopular in Statele Unite.

"Militarii in retragere au dreptul de a se exprima, in virtutea primului amendament al Constitutiei. Atunci cand sunt inca activi, acest drept este restrans de Codul uniformei", a explicat Peter Feaver, profesor de stiinte politice la Universitatea Duke din Carolina de Nord (sud-est). Insa "problema este daca si cand aceste interventii sunt oportune", pentru ca ele pot avea "un efect negativ asupra raporturilor dintre armata si societatea civila", a declarat profesorul. Feaver a mai amintit ca "armata are obligatia de a avea o opinie personala, dar clasa politica este cea care ia deciziile".

In 2006, "revolta generalilor" impotriva fostului secretat al apararii Donald Rumsfeld a fost unul dintre cele mai frapante exemple de contestare publica a ofiterilor superiori in raport cu puterea. Sase generali in retragere au cerut demisia lui Rumsfeld (inlocuit de atunci de Robert Gates). Rumsfeld a fost acuzat ca este responsabil de greselile comise in Irak si ca nu a luat in considerare recomandarile militarilor.

Printre acestia, fostul sef de stat major al infanteriei, generalul Eric Shinseki, a fost indepartat dupa ce a avertizat Congresul ca misiunea din Irak va necesita mai multe sute de mii de militari, comenteaza NewsIn.

"Cirmcumstantele trebuie sa fie exceptionale pentru ca acesti ofiteri in retragere sa se exprime public", a declarat luni generalul Gregor Newbold, unul dintre "revoltati", care a demisionat in 2002 si autor al unui articol virulent impotriva lui Rumsfeld in 2006.

"Nu a fost vorba despre a contesta controlul exercitat de puterea civila", a spus el, ci "au fost la acea vreme numeroase semne de intrebare in armata cu privire la ceea ce facem si de ce". Iar in momentul cand Rumsfeld, intrebat despre primii morti in Irak, a raspuns: 'Este o tragedie, dar acesti militari au fost voluntari', linia a fost trecuta".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.