Peisagistul englez Joseph Mallord William Turner, despre care se spune ca a pus bazele impresionismului, spunea ca lucrarile sale nu trebuie intelese, ci au scopul de a reda exact o anumita scena. Acum, dupa doua secole, oamenii de stiinta profita de natura prozaica din tablourile sale si de munca altor mari artisti pentru a-si intari prevestirile asupra schimbarilor de climat, scrie „The Guardian“. Cu ajutorul acestora, ei spera sa imbunatateasca modelele folosite pentru simularea incalzirii globale.

Echipa de la Observatorul National din Atena se sprijina pe operele marilor maestri ai picturii pentru a deduce volumul noxelor emanate de eruptii precum cea a vulcanului Krakatoa, din 1883. Consemnarile acelor vremuri descriu apusuri de soare uluitoare si la multi ani dupa eveniment, lumina fiind imprastiata de particulele raspindite in aer. Examinind culoarea apusurilor pictate inainte si dupa asemenea eruptii, cercetatorii spun ca pot calcula cantitatea de material vulcanic raspindita in cer la acea vreme.

Rezultatele cercetarii vor ajuta la un studiu stiintific legat de fenomenul cunoscut sub numele de intunecare globala, cauzat de blocarea luminii soarelui de catre poluarea atmosferica. Unii experti sint de parere ca acesta a actionat ca o stavila impotriva incalzirii globale si ca schimbarea climatului ar fi accelerata pe masura ce poluarea din industrie este redusa. Christos Zerefos, liderul proiectului, si colegii sai au analizat intunecarea globala cauzata de vulcani, ale carei consecinte pot fi grave. Eruptia muntelui Tambora din Indonezia, in 1815, a improscat aerul cu atit de mult material vulcanic incit s-a asternut faimosul „an fara vara“, in care recoltele din Europa au fost culcate la pamint, instalindu-se foamea si prabusirea economica.