Dupa revolutiile colorate din Georgia, Ucraina si Kirgizstan, numerosi analisti au incercat sa compare acest val de schimbari cu acela care a adus democratia in Europa de est, in 1989, si sa lanseze dezbateri legate de posibilitatea ca acestea ar putea semnala sfirsitul unei epoci a regimurilor dictatoriale in tarile din fostul spatiu sovietic, dupa principiul dominoului. Lucrurile sint insa departe de a sta asa, pentru ca, desi opozitia firava din aceste state si-a facut auzita vocea dupa reusita "revolutiei lalelelor de la Biskek", regimurile aflate la putere inabusa din fata orice manifestatie democratica.

In Kazahstan, presedintele Nursultan Nazarbaiev, fost lider comunist, aflat la putere din 1989, spera sa-i fie incredintat anul viitor un nou mandat pentru sapte ani. Pentru el, revolutia kirgiza a fost o lectie despre "slabiciunea" puterii care a permis opozitiei sa rastoarne autoritatea in exercitiu. In afara de incapacitatea "care a permis manifestantilor si vandalilor sa actioneze cum voiau" in Kirgizstan, seful statului a indicat printre cauze "problemele socio-economice care s-au acumulat in decursul anilor si au adus o saracie in masa si somajul, antrenind miscari de contestatie in numeroase regiuni ale tarii".

In Uzbekistan, unde mii de detinuti politici sint tinuti dupa gratii, regimul represiv al presedintelui Islam Karimov si politia secreta omniprezenta par suficiente pentru a mentine deocamdata calmul in tara. De altfel, partidele de opozitie sint interzise in Uzbekistan si chiar nu au avut dreptul sa participe la alegerile legislative din decembrie, criticate ca nu au fost nici libere, nici corecte. Cu toate acestea, vocea opozitiei s-a facut auzita vineri, cind si-a exprimat speranta ca o revolutie similara celei din Biskek va avea loc si la Taskent. Insa e destul de neclar in acest moment de cit suport se bucura in mijlocul populatiei restrinsa si divizata opozitie uzbeca.

In Azerbaidjan, Ilham Aliev i-a succedat la conducere tatalui sau, Gaidar Aliev, punind astfel bazele unei prime dinastii politice intr-o fosta republica sovietica. Opozitia vede in alegerile parlamentare din noiembrie cea mai buna ocazie pentru a incerca o schimbare de regim la Baku. Presedintele Aliev sustine insa ca nu exista in acest moment o opozitie capabila sa infrunte cu adevarat partidul de la putere. "Pozitia opozitiei este patetica, prezenta nu ii este resimtita pe scena politica. Imi pare rau ca partidul nostru nu are rivali," a spus Aliev.

Citeste si:

Situatia este si mai putin favorabila unei "revolutii colorate" in Turkmenistan, unde presedintele Saparmurat Niazov dispune de un mandat pe viata, sau in Tadjikistan, unde amintirea razboiului civil (1993-1997) ii asigura o pozitie dominanta presedintelui Imomali Rahmonov, fara ca acesta sa aiba nevoie sa recurga la metode dure de guvernare.

"Revolutia bulgarilor de zapada" din Belarus, topita cu bastoanele

O revolta timida s-a iscat vineri si in Belarus, unde citeva sute de manifestanti s-au adunat in fata sediului presedintiei cerind demisia lui Alexander Lukasenko. Protestatarii au ripostat cu bulgari de zapada, aruncind in politistii echipati cu bastoane si dispusi in jurul cladirii oficiale.

Protestul a fost insa inabusit rapid, printr-o interventie dura a scutierilor din fortele speciale OMON ale politiei belaruse. 34 dintre manifestanti au fost arestati si acuzati ca au participat la un miting neautorizat, oficialii de la Minsk deschizind chiar o ancheta penala impotriva protestatarilor. "Aceste reactii arata ca Lukasenko se teme sa nu asiste la evenimente similare celor din Kirgizstan, Ucraina sau Georgia", a spus Andrei Klimov, liderul opozitiei belaruse si organizatorul protestului de vineri.