Valeriu Pasat, ex-ministru al apararii si fost director al Serviciului de Informare si Securitate (SIS), va ramane in arest inca cel putin 26 de zile. Curtea de Apel din Chisinau a respins, ieri, recursul avocatului lui Pasat, care a cerut eliberarea clientului sau. Recursul a fost examinat in lipsa lui Pasat, care, potrivit avocatului sau, Gheorghe Amihalachioae, "din cauza grevei foamei, este foarte slabit si nici nu se ridica din pat".

Gheorghe Amihalachioae a declarat presei, dupa sedinta, ca avocatii americani, care il apara pe Pasat, se vor adresa la Curtea Internationala pentru Drepturile Omului. Avocati americani au fost implicati in apararea lui Pasat la solicitarea companiei rusesti RAO "EES Rossii", unde Pasat activeaza in calitate de consilier pe probleme externe.

Retinut la comanda politica

Valeriu Pasat, acuzat de delapidare de fonduri in urma vanzarii, in 1997, a 21 de avioane de lupta "MiG-29", a fost retinut, la 11 martie, pe Aeroportul International Chisinau, de catre Procuratura Generala in comun cu colaboratorii Ministerului de Interne. La 14 martie, Judecatoria sectorului Buiucani din capitala a eliberat pe numele lui Pasat un mandat de arestare pe termen de 10 zile. La 18 martie, Valeriu Pasat a fost pus oficial sub acuzare, iar la 21 martie, Judecatoria Buiucani a decis prelungirea mandatului de arest pentru 30 de zile.

O zi mai tarziu, Procuratura Generala a mai pornit in privinta lui Valeriu Pasat o cauza penala in baza art.327 alin.2 CP - abuzul de serviciu, savarsit de catre o persoana cu inalta functie de raspundere. Pasat este banuit de faptul ca, activand in functia de ministru al apararii, a initiat si a realizat cu firma straina "JOI Slovakia" o tranzactie frauduloasa privind comercializarea sistemelor reactive de lupta "URAGAN" si a rachetelor pentru ele la preturi diminuate, favorizand, astfel, compania privata si cauzand intereselor publice un prejudiciu de 1,8 milioane de dolari.

Valeriu Pasat a declarat ca arestarea sa reprezinta "o comanda politica, executata la indicatia sefului statului, Vladimir Voronin".

Rosca si Stepaniuc dezmint

Intr-o emisiune televizata, deputatul comunist Victor Stepaniuc a spus ca Pasat nu este nicidecum o victima a razbunarii lui Voronin, ci primul ex-demnitar de rang inalt care compare in fata Justitiei in acest caz. Stepaniuc a subliniat ca persoanele care au prejudiciat statul la vanzarea MiG-urilor s-au sustras raspunderii penale datorita functiilor inalte pe care le-au avut, dar ca cercetarile se apropie de finalul logic acum, dupa ce "au fost schimbati 3 procurori generali si mai multi sefi de directii din cadrul Procuraturii Generale".

Citeste si:

La randul sau, Iurie Rosca, liderul PPCD, care a prezidat comisia parlamentara speciala de ancheta pe acest caz, a relevat ca vanzarea MiG-urilor s-a facut fara aprobarea Parlamentului, prin aceasta incalcandu-se grav legislatia Moldovei.

Scenariul lui Voronin

In ceea ce priveste alegerea lui Marian Lupu (39 de ani) in functia de presedinte al Parlamentului, aceasta este vazuta de politicienii si analistii de la Chisinau ca o incercare a presedintelui Vladimir Voronin de a convinge opinia publica locala si cancelariile occidentale ca imbratiseaza cu adevarat principiile democratice si ca Partidul Comunistilor isi propune sa promoveze functionari tineri, de factura europeana. Cei 11 deputati din Partidul Popular Crestin Democrat si cei 26 din Blocul "Moldova Democrata" au salutat avansarea de catre comunisti a candidaturii lui Lupu, chiar daca primii au boicotat alegerea speaker-ului, iar ceilalti au votat "impotriva".

Marian Lupu, fost ministru al economiei, a fost ales deputat pe listele comunistilor, dar nu este membru de partid. In perioada 1992-2000, el a fost director executiv al Programului TACIS in Moldova. In 1994, a urmat un ciclu de cursuri de macroeconomie la Institutul FMI din Washington, iar in 1996 a urmat cursuri de comert international la Institutul OMC din Geneva. In 1997 a fost numit director al Departamentului Relatii Economice Externe, in cadrul Ministerului Economiei. In 2001 a devenit ministru adjunct al economiei, iar in 2003 a avansat la functia de ministru.

Inceput in forta

Chiar din prima sedinta, Lupu a dorit sa apuce taurul de coarne si le-a distribuit deputatilor proiectul unei "declaratii de parteneriat politic in scopul integrarii europene" a Moldovei. Noul speaker a argumentat ca adoptarea acesteia va asigura un climat de cooperare intre comunistii si Opozitia din parlament, necesar pentru atingerea obiectivelor majore pe plan intern si extern.

In declaratia adoptata cu unanimitate de voturi, dupa ce deputatii din Opozitie au propus cateva modificari de ordin redactional, sunt enumerate liniile pe care se va desfasura "parteneriatul politic" al comunistilor cu Opozitia: realizarea Planului de actiuni Moldova - Uniunea Europeana; crearea unui sistem judecatoresc independent; dezvoltarea sociala "accelerata" a Moldovei; dezvoltarea economiei de piata functionala; solutionarea pasnica definitiva a problemei transnistrene, in cooperare cu SUA, Uniunea Europeana, Ucraina, Romania, Rusia si OSCE, prin democratizarea, decriminalizarea si demilitarizarea regiunii transnistrene; dezvoltarea si afirmarea plenara a rolului limbii de stat ca limba a majoritatii populatiei tarii, precum si dezvoltarea pe baza standardelor europene a limbilor si a culturilor tuturor minoritatilor nationale din Moldova.