Textul, a fost adoptat joi de comisia pentru legi a Adunarii Nationale. Lucrarile comisiei au fost dominate de sustinatorii de dreapta ai presedintelui Nicolas Sarkozy, fapt ce a facilitat acest proiect de lege asupra imigratiei, care inaspareste conditiile reinregirii familiei.

Proiectul de lege privind testele ADN, urmeaza sa fie examinat saptamana viitoare de deputatii francezi, informeaza NewsIn.

Potrivit prevederii, agentii diplomatici sau consulari "care au indoieli asupra autenticitatii actului de stare civila" sunt autorizati "sa-i propuna" solicitantului care cere viza pentru o durata mai mare de trei luni "sa faca uz, pe cheltuiala sa, de optiunea de a cere compararea amprentelor sale genetice, pentru o verificare lipsita de dubii a filiatiei sale biologice".

Acest proiect a scandalizat insa, opinia publica din Franta si a creat reactii de dezaprobare in randul sustinatorilor drepturilor imigrantilor si a asociatiilor pentru drepturile omului.

"Sunt scandalizat ca acest tip de amendament a fost adoptat in comisia de legi in conditiile in care reprezinta o schimbare atat de profunda si care aduce atingere directa eticii insesi prin maniera in care se abordeaza regruparea familiilor", a declarat secretarul general al Serviciului Ecumenic pentru Ajutor Reciproc (Cimade).

Citeste si:

Liga pentru Drepturile Omului (LDH) considera de asemenea ca, acest amendament "pune o noua piatra de temelie la baza nerespectarii dreptului comun si a principiilor Republicii".
Grupul pentru Informare si Sprijin al Muncitorilor Imigranti considera ca proiectul este "inacceptabil" si subliniaza ca este vorba despre o "deturnare a legii care a fost conceputa pentru a strange legaturile de familie, nu pentru a le slabi".

Liga Comunista Revolutionara a denuntat, la randul sau, un proiect "rasist" si "nedemn".
Ministrul imigratiei, Brice Hortefeux a raspuns acestor critici si a declarat ca niciun subiect nu trebuie sa fie "tabu" si a subliniat in acelasi timp, ca 11 tari europene practica deja aceste teste ADN: Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Italia, Lituania, Norvegia, Olanda, Regatul Unit si Suedia.

Brice Hortefeux s-a aratat de asemenea ingrijorat de situatia numarului de imigranti clandestini si a mentionat o cifra de 25.000 de expulzari, carea afost stabilita pentru anul 2007. Cifrele oficiale au arata insa ca in primele sapte luni ale anului au fost expulzati doar 11.000 de clandestini.

Ministrul imigratiei din Franta, a mai comentat si situatia aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana si a mentionat ca s-a "complicat situatia", mai ales ca "indepartarea" cetatenilor acestor tari, in special romi, reprezenta, inainte de aderare, circa 30% din cifra totala a expulzarilor.

Asociatiile de aparare a drepturilor imigrantilor au denuntat insa, aceasta "politica a cifrelor", sustinuta de catre guvernul Sarkozy. Mai mult, chiar si in politie unele sindicate au inceput sa se planga de "presiunile" asupra functionarilor care se ocupa de imigratie pentru "a-si face planul".