Mogulii mondiali ai orezului

Orezul este un element fundamental pentru alimentatia a numeroase populatii ale lumii, indeosebi in Asia si Africa. Sta la baza bucatariei asiatice, mai ales a bucatariilor chineza si indiana.

Este, de asemenea, consumat si in bucatariile europene. Numai un procent de 5-6% din productia mondiala de orez este insa comercializat pe piata internationala.

Cele mai mari exportatoare de orez sunt Thailanda, Vietnam si SUA, iar cele mai mari importatoare - Indonezia, Bangladesh si Brazilia. Chiar si China cumpara orez, pentru anul acesta anuntand ca va creste importurile din Thailanda, deoarece zvonurile ca orezul din aceasta tara ar fi modificat genetic s-au dovedit false.

Dar magnatii orezului sunt de origine chineza si reprezinta o "casta" aparte. Printre acestia se numara vaduve bogate care-si conduc "imperiile" cu o mana de fier.

Miliardarii care domina comertul mondial de orez traiesc in Thailanda, sunt de origine chineza si controleaza nouasprezece din cele douazeci cele mai importante grupuri industriale ale tarii. Vand 30% din orezul exportat pe intreaga planeta.

Numiti "stapanii orezului", sunt proprietari de zgarie-nori si de centre comerciale. Dau de lucru la milioane de oameni, dar, spre deosebire de "omologii" lor de pe alte continente, nu fac parada de bogatia de care dispun. Vorbesc de ea ca despre ceva normal.

Mai preocupati de indatoriri decat de placeri

Magnatii orezului sunt mai preocupati de indatoririle ce le revin decat de placeri. Pe scurt, pentru ei, o intreprindere reprezinta o responsabilitate sociala, o indatorire pentru a-si imbunatati cunostintele si bunastarea tuturor care participa la "aventura" lor.

Considera ca banii nu trebuie irositi inutil, deoarece ostentatia atrage dupa sine invidie, ranchiuna si ura. Miliardarii sino-thai (thailandezi de origine chineza - n.r.) seamana cu familiile de industriasi protestanti.

Infiinteaza fundatii, distribuie sume considerabile, in principal pentru scolile pe care le-au deschis si le patroneaza. Dar refuza sa vorbeasca despre asta. Smarn Ophaswongse, de exemplu, a condus prestigioasa Asociatie a exportatorilor de orez timp de douazeci de ani.

El povesteste cu placere, intr-un amplu material din "Le Figaro", despre cele o suta douazeci de piete deschise de exportatorii thailandezi si modul in care "ai sai" domina comertul mondial al orezului de cincizeci de ani. Ophaswongse considera lucruri normale "micile asociatii" create de cativa prieteni.

Printre aceste "lucruri normale" se numara o universitate pentru 8.000 de studenti, un spital enorm, un orfelinat cu 3.000 de angajati, un cimitir de 30.000 de locuri pentru cei care nu au rude care sa plateasca tot ce este necesar pentru inmormantari.

O aristocratie chineza unica

Familiile sino-thai, care domina comertul de orez, compun un fel de aristocratie industriala chineza, fara echivalent intr-o alta parte a lumii. Ele isi trimit copiii la studii la colegii prestigioase, cum ar fi Rosey, din Geneva, sau King School, de la Londra.

Beijing este pentru acesti magnati la fel de indepartat precum orice capitala europeana. Atitudinea lor pare cu atat mai paradoxala cu cat tara de bastina, China, considera Thailanda o natie de "frati si surori".

In Thailanda, rasismul antichinez e imposibil

Thais, minoritatea chineza din Thailanda, e originara din provincia Yunnan. Chinezii au sosit in Thailanda, care avea sa devina tara lor, in secolul al XIII-lea, refugiindu-se din fata mongolilor.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe