Partidul de extrema-dreapta Vlaams Belang (Interesul Flamand) incearca sa foloseasca conjunctura politica favorabila si sa puna la punct, printr-o initiativa legislativa, separarea Flandrei de zona francofona Valonia.

Calmul relativ din zona partidului de extrema-dreapta flamand Vlaams Belang, in contextul crizei politice de durata cu care se confrunta Belgia dupa alegerile din 10 iunie, nu a durat mult. Vlaams Belang intentioneaza sa ceara in parlamentul flamand demararea unei proceduri legislative care sa conduca mai intai la crearea unui statut autonom pentru Flandra, iar mai apoi la independenta acestei regiuni din nordul regatului belgian.

Citeste si:

Partidele flamande cer un transfer de competente ale statului federal spre cele trei regiuni ale tarii (Flandra, Valonia si Bruxelles), doleante respinse insa de francofoni. Formarea guvernului, in impas de trei luni Sperantele lui Herman Van Rompuy, reprezentantul crestin-democratilor flamanzi (CDV), care are misiunea de a cauta o posibila formula de guvernare, ce ar duce la depasirea actualei crize politice din Belgia, par sa se fi naruit dupa ce ecologistii francofoni au decis, la inceputul saptamanii, sa refuze oferta de a intra in coalitia de guvernamant. Ecolo (ecologistii francofoni) nu isi imagineaza ca ar putea face parte dintr-o coalitie care sa includa Noua Alianta Flamanda (NVA, de orientare nationalista).

"Avem o problema cu NVA. Este un partid separatist cu un program apropiat de extrema dreapta. Nu se poate colabora cu aceasta formatiune", marturiseste secretarul general al Ecolo, Jean Michel Javaux, care adauga ca solicitarile formatiunii nationaliste flamande nu permit "crearea unor conditii minime de incredere intre parteneri". Ecolo a conditionat participarea sa la guvernare de invitarea formatiunii omoloage flamande, Groen. Crestin-democratii flamanzi ii considera pe cei din Groen prea putin credibili, prea "de stanga".