Groenlanda este o insula imensa, cu o suprafata mai mare de doua milioane de kilometri patrati, situata in nord-estul Canadei, aproape de Polul Nord. Teritoriul ei este astazi acoperit, pe 85 % din suprafata sa, de una dintre cele mai mari calote glaciare din lume. in unele locuri, aceasta calota masoara mai mult de 3 kilometri grosime. in ultimii ani insa, ritmul de topire a ghetarilor a fost cu mult mai intens decat au estimat anterior oamenii de stiinta.

Groenlanda se invecineaza la nord cu Oceanul Arctic, la est cu Marea Groenlandei, iar la sud-est si la sud cu Oceanul Atlantic. tarile cele mai apropiate sunt Canada, Islanda si Norvegia. Desi din punct de vedere geografic, Groenlanda ar fi parte a Americii de Nord, insula este legata, mai ales din punct de vedere economic, de Europa, pentru ca apartine Regatului Danemarcei.

Partea de sud a insulei, ce aminteste de epoca vikingilor, ofera peisaje verzi ce contrasteaza cu albastrul ghetii si al calotei glaciare. Vestul, cel mai vizitat de turisti, este leaganul fiordurilor de gheta. Partea de nord este pamantul eschimosilor, un loc ramas autentic pentru ca, acolo, nu este surprinzator sa intalnesti inca vanatori imbracati in pantaloni confectionati din piele de urs.

Pe insula, densitatea populatiei este de 0,02 locuitori/ km². in aceasta situatie, raportat la dimensiunile sale, Groenlanda este una dintre tarile cel mai putin populate din lume. Conditiile climaterice foarte aspre din aceasta regiune au favorizat formarea unui ecosistem cu totul particular. Niciun locuitor nu traieste pe calota, orasele si satele regasindu-se toate pe coastele stancoase acoperite de o vegetatie pitica, tundra. A aparut o noua insula Calota glaciara a Groenlandei se topeste cu o viteza mult mai mare decat au calculat oamenii de stiinta cu ceva timp in urma.

Una dintre cauzele cel mai des invocate de forurile de specialitate este incalzirea globala. in partea de est a tinutului a aparut chiar, in urma topirii ghetii, o noua insula, care a fost denumita Warming Island (Insula incalzirii). "Ceea ce ar trebui sa ne dea de gandit este ca procesul de topire a ghetii se accelereaza mult mai repede decat inainte", a precizat M. Byron Tapley, profesor de inginerie aerospatiala la Universitatea din Texas. incalzirea globala a facut ca ghetarii Groenlandei sa alunece in mare, un fenomen subestimat anterior, care duce la cresterea nivelului Oceanului Planetar.

Citeste si:

Groenlanda pierde in fiecare an, incepand cu 2003, in jur de 100 de miliarde de tone de gheata. in situatia in care s-ar topi toata calota ei glaciara, nivelul oceanelor s-ar mari cu aproximativ sapte metri, ceea ce ar face ca New Yorkul si Londra sa intre sub ape. Calota de gheata inmagazineaza 10% din cantitatea de apa dulce existenta la nivel planetar si se considera ca apa dulce rezultata din aceasta topire ar adauga 0,56 de milimetri in fiecare an la cresterea nivelului marilor si oceanelor de pe planeta.

Orice cantitate suplimentara de apa dulce care s-ar amesteca cu apa marii nu ar ramane fara consecinte, avertizeaza specialistii. Mai mult decat atat, apa rezultata din topirea ghetii la suprafata se infiltreaza in crevase si lubrifiaza soclul stancos, accelerand fenomenul. Daca acesta se generalizeaza, trebuie asteptat un aflux de apa dulce in ocean, ceea ce ar putea duce la modificarea cursului curentilor nord-atlantici cu efect moderator asupra climatului din emisfera nordica.

Groenlanda, supravegheata prin satelit in momentul acesta, Groenlanda este supravegheata, din toate punctele de vedere, cu mijloace tehnice inedite pentru a i se intelege mai bine enigmele si viitorul. Calota glaciara este indicatorul ce prognozeaza consecintele pe care le va avea incalzirea globala asupra intregii planete. Sprijinindu-se pe o noua evaluare realizata din satelit, cercetatorii europeni si americani au demonstrat ca topirea calotei glaciare a Groenlandei din ultimii 25 de ani este de doua ori mai mare fata de estimarile studiilor anterioare. intre 1979 si 2005, topirea ghetii a crescut cu 42%, in timp ce temperatura medie pe timp de vara a urcat cu 2,4 grade Celsius.

Echilibrul ecologic din Groenlanda devine din ce in ce mai fragil. "Aceasta gramada gigantica de gheata si marile involburate din jurul ei au devenit piesele vitale ale unui puzzle care se articuleaza in functie de schimbarile climatice", observa jurnalistii de la „New York Times". "O serie intreaga de observatii efectuate au demonstrat ca apele si ghetarii Groenlandei sunt subiecte de schimbare profunda, care ar putea sa bulverseze conditiile climatice relativ stabile in cadrul carora au evoluat societatile umane", mai sustin ziaristii. Un raport al ONU releva ca topirea ghetarilor si a calotei glaciare ar putea afecta pana la 40% din populatia de pe glob.