Expertii care studiaza acest fenomen au declarat, pentru agentia americana, ca si-au facut o imagine mult mai clara dupa atentatele din 11 septembrie 2001, cand autoritatile care incercau sa restrictioneze scurgerile de bani catre luptatorii Jihad-ului au inceput sa studieze mai atent cum isi investesc imigrantii acesti bani. La nivel global, transferurile de bani au totalizat aproape 276 miliarde de dolari in 2006, potrivit cifrelor Bancii Mondiale. Din 2000 si pana in prezent, transferurile s-au dublat, iar pentru ca globalizarea a dus la o intensificare a circulatiei persoanelor, este greu de spus cand va inceta aceasta tendinta. Transferurile “sunt mai mari decat investitiile straine din Mexic, exporturile de ceai ale Sri Lanka, veniturile din turism ale Marocului si veniturile obtinute de Egipt de pe urma Canalului Suez”, afirma economistul Bancii Mondiale, Dilip Ratha, intr-un raport recent.

Oficialii in domeniul contraterorismului spun ca Al-Qaida si alte grupari teroriste sunt finantate in parte prin intermediul retelelor neoficiale de transfer bancar numite “hawala”. Guvernele si Fondul Monetar International actioneaza in prezent pentru a reglementa aceste hawala. SUA au pierdut 41,1 miliarde de dolari in 2005, potrivit Bancii Mondiale, in timp ce autoritatile din Elvetia au privit cum 13,2 miliarde de dolari au iesit din tara in acelasi an. Intre timp, din Polonia si pana in Filipine, transferurile reprezinta un adevarat colac de salvare pentru familii, pentru a lupta impotriva saraciei si pentru a mentine pe linia de plutire unele economii nationale. India este liderul mondial al transferurilor bancare, in tara intrand 23,7 miliarde de dolari in 2005 si, potrivit estimarilor Bancii Mondiale, 26,9 miliarde de dolari in 2006. Western Union, care este in mod traditional una dintre companiile preferate de cei care trimit bani familiilor, a anuntat ca procentul aferent tranzactiilor indiene a crescut cu cel putin 90 la suta la fiecare sase luni.

In pauperul Tadjikistan, Banca Nationala a anuntat ca muncitorii imigranti au trimis acasa 1,1 miliarde de dolari anul trecut - mai mult decat Produsul Intern Brut al tarii. Filipinezii care lucreaza in strainatate au trimis in tara o suma-record de 13,6 miliarde de dolari in 2005. Fluxul de bani este atat de mare incat operatorii de telefonie mobila au pus la dispozitia clientilor un serviciu care permite transferul de bani via telefonul celular. In Albania, unde salariul mediu lunar este de numai 250 de dolari, o treime din populatia de 3,2 milioane a tarii a plecat in cautarea unor slujbe mai bune in SUA, Marea Britanie, Grecia sau Italia. Multi dintre acestia nu au de gand sa se mai intoarca. Dar altii, exponentii unei tendinte care isi face loc in alte tari - Letonia si Mexic, de exemplu - se intorc pentru a-si cumpara case si a-si deschide afaceri. In aproape una din trei tranzactii imobiliare din Albania este implicat un expatriat care isi cumpara proprietati in propria tara. “Aceasta inseamna ca oamenii considera ca viitorul lor este in Albania”, spune Evis Ruci, care supravegheaza transferurile pentru banca centrala. Dar altii vad neajunsuri.

Citeste si:

Cea mai mare parte a imigratiei la nivel mondial este ilegala si, desi multi imigranti lucreaza in domeniul serviciilor, altii lucreaza ca doctori, ingineri sau in alte specialitati. Exodul lor poate insemna o scurgere a creierelor din randul personalului instruit si poate crea o cultura a imigratiei. “Migratia creeaza si mai multa migratie”, apreciaza Ilir Gedeshi, director al Centrului pentru Studii Economice si Sociale din Albania, tara ai carei imigranti au pus deoparte in banci straine o suma estimata la 14 miliarde de dolari. “Este un ciclu. Urmatoarea generatie trebuie sa plece pentru ca pentru ei nu se mai creeaza locuri de munca”, adauga el. Elvin Meka, secretar general al Asociatiei Albaneze a Bancilor, avertizeaza sec: “Exportam fiinte umane, iar ele ne trimit bani. Tinerii sunt dependenti de ideea de a pleca. Este cea mai mare crima impotriva acestei tari. Guvernul le ucide visele”. In Republica Moldova, globalizarea a dezlantuit un exod ingrijorator. Se estimeaza ca peste 600.000 din cele 4 milioane de cetateni ai tarii lucreaza in afara, iar din ianuarie, 1,9 milioane au cerut cetatenie romana. Desi imigrantii au trimis in tara 920 milioane de dolari in 2006, adica de doua ori mai mult decat intregul buget national, tendinta i-a facut pe unii oficiali sa se intrebe ce anume mai ramane de guvernat din Republica Moldova. “Daca nu cream conditii pentru salarii mai mari si pentru locuri de munca noi, oamenii vor continua sa emigreze”, a declarat Sergiu Sainciuc, viceministrul moldovean al economiei. Altii nu cred ca ar exista vreo problema.

Mugur Stet, purtatorul de cuvant al Bancii Nationale a Romaniei, respinge ideea conform careia transferurile de bani - care anul trecut au ajuns la 7,3 miliarde de dolari - sustin artificial economia acestei tari foste comuniste. (Rompres)