Noua cortina de fier din rasaritul Europei

Ajutat de Bruxelles, guvernul slovac amplaseaza un impresionant dispozitiv de securizare a frontierei cu Ucraina. Acesta nu este pe placul cetatenilor din ambele tari. Asemenea situatii se intalnesc si la granitele altor state semnatare ale acordului Schengen, care se invecineaza cu non-membrii UE. in curand, asemenea cortine de fier vor mai aparea si la granita Romaniei cu Republica Moldova, Ucraina si Serbia.

De la inceputul verii, calatorul care trece granita la Vysne Nemecke pentru a merge in Ucraina are de ce sa fie mirat. Vechea baraca mostenita din era comunista, care pana la sfarsitul lunii martie constituia singurul simbol material al acestei treceri, a lasat locul unei cladiri nou-noute.

Numarul vamesilor inarmati pana-n dinti creste necontenit, iar satenii - care, de obicei, nu zaresc politisti decat cu prilejul vreunui scandal la carciuma din colt - se obisnuiesc acum cu vizitele frecvente ale patrulelor motorizate si cu instalatiile stranii ce par desprinse dintr-un film de science-fiction.

Pe aici, mai exact de-a lungul a 98 de kilometri - trece, acum, frontiera Uniunii Europene, limita faimosului Spatiu Schengen, in interiorul caruia te poti deplasa liber, noteaza saptamanalul "Currier International". Aceasta noua linie de demarcatie nu este o bucurie nici pentru slovaci, nici pentru ucraineni. „N-am mai trecut granita de aproximativ trei ani, iar acum ma simt ca un traficant de droguri.

Masina mi-a fost scotocita precum a traficantilor de droguri", se plange o pensionara slovaca, care are prieteni ucraineni de cealalta parte a frontierei. „E umilitor, nu exista nimic uman in atitudinea vamesilor slovaci. Se comporta ca niste masini", sustine si R.S, un sofer ucrainean.

„La ce bun sa intri in Uniunea Europeana? Atitudinea functionarilor de la vama este ca si cea de pe vremea comunistilor, degeaba s-a construit un nou post de frontiera daca au ramas metehnele vechi", se vaita un alt cetatean ucrainean, nemultumit si el de comportamentul vamesilor. Cei mai multi cetateni ai Ucrainei spera insa ca vor intra si ei, intr-o zi, in spatiul Schengen si nu vor mai fi nevoiti sa stea la coada la vize.

Securizare pe placul UE

Aproape de postul de frontiera de la Uble, doi politisti slovaci patruleaza calare, de-a lungul frontierei, sub privirile admirative a doi experti ai Comisiei Europene, veniti sa inspecteze pregatirile Slovaciei pentru intrarea in spatiul Schengen. Per ansamblu, executivul european a dat avize pozitive privind modul in care se asigura securitatea frontierei estice a UE.

Dispozitivele de supraveghere ale acestei fasii de teren sunt compuse din: 886 graniceri, 78 vehicule de teren, 20 de vehicule pentru deplasarea pe timp de iarna, 17 motociclete, sase ambarcatiuni cu motor, 19 sisteme de supraveghere electronica si doua elicoptere. „Aceasta mica frontiera pe unde tranzitul era facil, fara prea multe restrictii, a devenit acum o adevarata cortina de fier.

„Reusisem, cu chiu cu vai, sa atragem cativa turisti din fostul spatiu sovietic in zona, dar acum cine sa mai vina aici, daca sunt supusi la atatea controale", se plange Ladislau Polak, primarul localitatii Inovce, un orasel situat la cateva sute de metri de frontiera. Noua situatie are si o parte buna, localitatea este permanent sub supravegherea politiei, iar populatia se simte mai in siguranta.

Mica asezare se afla pe ruta traficantilor de persoane clandestine. Unul dintre localnici chiar a fost condamnat pentru ca a fost calauza pentru grupurile de imigranti ilegali. inainte, populatia se temea mai mult de traficantii de fiinte umane decat de alte infractiuni petrecute in aceasta zona. Toata lumea stia de legaturile acestora cu politia si granicerii locali, care nu refuzau mita. Acum, pentru a satisface exigentele UE, noii politisti si lucratori vamali au trecut, inainte de a fi angajati, printr-o selectie dura. Dar si salariul lor este dublu fata de media regionala.

In curand, cortina de fier si la granitele Romaniei

Romania si-a propus sa adere la Spatiul Schengen pana in 2012. Etapele pe care trebuie sa le parcurga pana atunci sunt: transmiterea unei Declaratii de pregatire si propunerea unei date pentru inceperea procesului de evaluare, completarea unui chestionar extins, cuprinzand intrebari detaliate despre toate aspectele relevante. Acesta este analizat de Consiliul Uniunii Europene, dupa care demareaza o serie de vizite de evaluare.

In functie de rezultatul acestora va fi luata decizia finala. Pregatirile pentru aderarea la spatiul Schengen sunt finantate in principal din fonduri europene, Romania beneficiind de o finantare de aproape 560 milioane de euro, cunoscuta sub numele de Facilitatea Schengen. Aceasta suma trebuie cheltuita in cel mult trei ani de la efectuarea primei plati, iar in cel mult sase luni de la expirarea acestui termen, Romania trebuie sa prezinte un raport privind utilizarea sumelor alocate. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se vor recupera de catre Comisia Europeana.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe