Propunerile secretarului general Kofi Annan includ extinderea Consiliului de Securitate, redefinirea notiunii de terorism, restructurarea Comisiei pentru Drepturile Omului si stabilirea de noi reguli pentru autorizarea unor actiuni militare impotriva statelor care incalca prevederile Cartei

La 60 de ani de la infiintare, necesitatea unei reforme radicale a ONU se face tot mai simtita, de la stadiul discutiilor ajungandu-se, in prezent, la cel, mult mai dificil, al negocierilor si adoptarii deciziilor. In conditiile in care organizatia a fost confruntata, in ultimii ani, cu divergentele legate de interventia unilaterala americana in Irak, cu acuzatiile de ineficacitate si coruptie, ca si cu dezvaluirea unor scandaluri sexuale, iar interesul SUA, - cel mai important finantator -pentru forumul mondial a scazut apreciabil, amanarea unei asemenea reforme ar avea consecinte profund negative, existand riscul ca ONU sa aiba soarta defunctei Ligi a Natiunilor.

Constient de acest risc, secretarul general al organizatiei Kofi Annan a inaintat, ieri, Adunarii Generale un raport in care cere guvernelor tuturor celor 191 tari membre sa "actioneze cu indrazneala", in vederea adoptarii "celui mai radical plan de reforme din istoria ONU". Programul, bazat pe recomandarile unei comisii speciale, prevede extinderea componentei Consiliului de Securitate, pentru a reflecta realitatile noi ale globalizarii; stabilirea unor noi reglementari pentru autorizarea actiunilor militare impotriva tarilor care incalca prevederile Cartei; restructurarea Comisiei pentru Drepturile Omului, pentru a se impiedica ca din componenta ei sa faca parte tari care violeaza aceste drepturi si redefinirea notiunii de terorism, in perspectiva unei conferinte mondiale in aceasta chestiune, care urmeaza sa aiba loc in cursul anului.

"Nu vom avea dezvoltare fara securitate, nu vom avea securitate fara dezvoltare, si nu vom avea nici una, nici alta fara respectarea drepturilor omului", a declarat Annan, referindu-se la propunerile inaintate. In legatura cu extinderea Consiliului de Securitate, care cuprinde in prezent cinci membri permanenti, cu drept de veto - SUA, Rusia, Marea Britanie, Franta, China - si zece membri nepermanenti alesi prin rotatie, propunerile prevad sporirea numarului total de membri de la 15 la 24, existand in aceasta privinta doua variante: ori alegerea a sase noi membri permanenti, dar fara drept de veto - Germania, Japonia, India, Brazilia, Egiptul si Nigeria sau Africa de Sud - plus marirea numarului membrilor nepermanenti de la 10 la 13, ori crearea unei noi categorii de membri, semipermanenti, in numar de opt, alesi pentru un mandat reinnoibil de patru ani, la care sa se adauge un nou membru nepermanent pe langa cei zece.

Annan a cerut reformularea notiunii de terorism, definit ca fiind "orice act de natura a provoca moartea sau vatamarea corporala grava a civililor si necombatantilor" si care are ca scop "intimidarea guvernelor, populatiilor sau organizatiilor internationale", eliminandu-se astfel posibilitatea ca atentatele sinucigase (de tip kamikaze) sa mai poata fi justificate ca actiuni de rezistenta nationala (cum se intampla, de pilda, in Irak).

Potrivit secretarului general, activitatea Comisiei pentru Drepturile Omului - care include si tari cum sunt Cuba, Libia si Sudanul, unde asemenea drepturi se afla sub semnul intrebarii - a fost subminata, ca urmare a participarii la aceasta Comisie a unor state "care urmaresc nu intarirea drepturilor omului, ci sa-si asigure protectia impotriva criticilor ce le sunt adresate sau sa critice pe altii", pe viitor, membrii ei urmand a nu mai fi desemnati de grupurile regionale, ci alesi, cu majoritate de doua treimi, de catre Adunarea Generala.

Se propune, de asemenea, un sir de masuri pentru combaterea coruptiei din sanul organizatiei (notorii fiind cele intamplate in cazul planului "Petrol contra hrana" destinat Irakului si in care se afirma ca ar fi fost implicat insusi fiul lui Annan), prevazandu-se, totodata, "toleranta zero" fata de cazurile de exploatare si abuzuri sexuale din partea "castilor albastre" ale ONU. Programul de reforme urmeaza sa fie supus Adunarii Generale jubiliare, la nivelul cel mai inalt, care urmeaza sa aiba loc in septembrie, fiind de prevazut ca el va da loc la dezbateri aprinse. Multe depind de pozitia pe care o vor adopta SUA, unde, in ultimul timp, s-au putut auzi critici severe la adresa ONU si a lui Kofi Annan personal.

Interesante sunt, in aceasta privinta, remarcile fostului ambasador american la Natiunile Unite Richard Holbrooke, cel care a negociat pacea in Bosnia: "Fara sprijinul nostru, ONU isi pierde orice relevanta. Si daca acest lucru se va intampla, printre cei care vor pierde ne vom afla si noi".


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.