Dupa doi ani de negocieri, SUA au pus la punct cu India un acord de colaborare nucleara "exceptional". Pactul permite asistenta americana pentru industria energonucleara indiana civila, dar India isi pastreaza si dreptul de reprocesare a uraniului folosit in centrale, in folosul unui arsenal atomic pentru care pana acum a fost izolata international. Apare astfel o a sasea putere nucleara acceptata tacit, chiar daca refuza ordinea globala consfintita prin tratatul de nonproliferare.

Daca India si China ar utiliza astazi energie din surse conventionale cat Statele Unite, Pamantul ar avea deja o imensa problema: nu doar ca n-ar avea cu ce alimenta acest consum, dar ar fi si mai coplesit de poluarea aferenta.

Cu cresteri anuale de 8-10%, emergentele chineza si indiana chiar asta tintesc: sa concureze cat mai de aproape economia americana. China a depasit deja Germania si se fac estimari ale numarului de ani in care va deveni prima economie a lumii; India se mentine imediat dupa.

Resursele de combustibili fosili sunt clar limitate, deci tot mai scumpe, iar emisiile poluante sunt deja resimtite si la nivel de incalzire globala. De aceea se mizeaza, din nou, pe o energie nucleara socotita ieftina si nepoluanta - daca nu se iau in considerare accidentele de felul celui de la Cernobil, care a sistat o vreme construirea de reactoare atomice.

In prezent, China si India folosesc masiv centralele pe carbune. Beijingul investeste in ferme eoliene, iar New Delhi, in celule solare, dar sursele reinnoibile nu le pot asigura cresterea economica scontata. Pentru a nu se pune si mai mare presiune pe rezervele de petrol si pe aerul respirabil, statele occidentale nu au obiectii fata de noile planuri nucleare civile chineze si indiene.

O noua piata atomica

Cu doar 3% din electricitate bazata pe atom, India are 14 reactoare comerciale in functiune si noua in constructie.

Alte 30 vor trebui sa produca in 2050 un sfert din electricitatea tarii - constructorii lor pot fi americani, dar nu numai. Nici mari rezerve de uraniu nu are India - deci va trebui fie sa cumpere masiv, fie sa-si exploateze resursele de thoriu, un sfert din cantitatea terestra.

Istoria raporturilor politico-atomice indo-americane se poate vedea cu ochiul liber la complexul de la Tarapur, unde General Electric a dat in folosinta doua reactoare in 1969, ambele inca in functiune.
La scurt timp, Pentagonul masa nave de razboi in Golful Bengal, pe motiv ca India s-ar fi apropiat prea mult de URSS.

Acordul nuclear americano-indian tulbura incipienta detensionare militara indo-pakistaneza
Acordul nuclear americano-indian tulbura incipienta ...
in 1974, India efectua primul test nuclear, care i-a adus sanctiuni internationale, inclusiv un embargo nuclear. GE a fost nevoita sa se retraga de la Tarapur, dar indienii au reusit sa construiasca aici inca doua reactoare, de conceptie si productie proprii - cu tot embargoul, combustibili gasind in Europa si Rusia.

Citeste si:

Acum GE spera sa revina pe lucrativa piata indiana macar cu pelete de uraniu. Consiliul de afaceri SUA-India aprecia recent ca extinderea programului nuclear civil indian ar genera oportunitati de circa 150 miliarde de dolari in urmatorii 30 de ani - inclusiv pentru companii americane de armament.

Victorii indiene internationale

Acordul "123" - numit dupa sectiunea legii americane a energiei care il priveste - are drept obiectiv participarea tehnologiilor americane la extinderea capacitatilor energonucleare indiene; si aprofundarea noului parteneriat americano-indian. SUA vor garanta si alimentarea industriei nucleare indiene prin sprijin in cadrul Grupului Furnizorilor Nucleari (GFN), dar India va separa programul atomic militar de cel civil - pe care il va pune sub controlul Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA). Chiar si asa, India ramane in afara reglementarilor internationale care li se pun in fata unor state ca Iranul si Coreea de Nord, ca si altor aspirante la arma atomica.

Al doilea test atomic indian, din 1988, a ostracizat o data in plus natiunea. Prezentul pact cu Washingtonul prevede expres sistarea cooperarii americane in cazul unui nou test si chiar retragerea tehnologiilor deja livrate. India nu a semnat insa nici tratatul care interzice noi teste nucleare, ci doar un moratoriu unilateral in acest sens.

Strategi si savanti indieni repeta ca tara lor este suverana si nu i se pot impune conduite internationale - deci ca New Delhi ar putea recidiva "daca situatia o cere". Pana atunci, industria indiana a ramas si cu permisiunea de a reprocesa uraniul utilizat in reactoarele civile: Japonia se pregateste sa o faca pentru reutilizare in scopuri civile, India o face si acum pentru alimentarea inca a micului arsenal atomic.

Pretentii in lant

Efectul belicos al pactului nuclear indo-american este ca orice stat aspirant la statutul de putere nucleara poate inova precedentul Indiei. O sugereaza deja China, in favoarea afacerilor politice si comerciale cu Pakistanul. Cert este ca s-a pus in discutie intregul esafodaj international postbelic, intarit prin Tratatul de Neproliferare Nucleara (TNN), care recunoaste dreptul a doar cinci state sa detina arme atomice - si sa faca parte din Consiliul de Securitate al ONU. "Actualul sistem este o frauda.

Nu se mai poate ca un grup mic de state sa spuna celorlalte ce sa faca", s-a revoltat seful diplomatiei indiene, Pranab Mukherjee. Dupa Razboiul Rece, o serie de state cu puteri medii au renuntat la aspiratiile militare nucleare si au acceptat regimul american de nonproliferare.

Aparent modestul premier Manmohan Singh a reusit acum si sa mentina arsenalul atomic al Indiei, si sa obtina dreptul de comert cu tehnologii si combustibili. in varianta americana, acordul este o victorie a presedintelui George W. Bush, care a adus cel putin partea civila a programului nuclear indian sub controlul international.

Miza este mai mult alta: America a descoperit in India emergenta o contrapondere la emergenta Chinei in regiunile Asiei. Beijingul are propria lectura: se incheie perioada in care unii aveau dreptul la arme nucleare, iar altii, nu.