Mexicul, sufocat de razboiul narcotraficantilor

Mii de persoane, asasinate de la inceputul anului, politisti corupti si un razboi fara sfarsit intre traficantii de droguri: cocktailul exploziv contureaza imaginea unei tari ravasite de un val de violente fara precedent.

Zi de zi, mexicanii sunt bombardati cu informatii socante despre luptele dure ale bandelor de traficanti de droguri. De la sfarsitul anilor '90, odata cu disparitia marilor carteluri columbiene, traficantii de droguri din Mexic ocupa primul loc pe continent.

Cocaina este produsa in Muntii Anzi, dar mexicanii controleaza 90% din rutele de acces spre Statele Unite. Cele mai recente rapoarte ale agentiilor americane semnaleaza o implicare din ce in ce mai mare a mexicanilor in productia si traficul de metamfetamine.

Profitul obtinut este insa pe masura: intre 8 si 25 miliarde de dolari pe an, sume deloc neglijabile, care explica valul de violente inregistrat in ultima vreme in Mexic. Fenomenul i-a ingrijorat si pe specialisti, care pun aceasta spirala a "narcoviolentei" pe seama disputei pentru controlul teritorial, mai ales ca Mexicul a devenit o zona de tranzit si una dintre cele mai importante piete de desfacere. Alti experti sustin ca obsesia autoritatilor de a-i arunca dupa gratii pe baronii drogurilor a fost scanteia care a declansat luptele sangeroase pentru putere in cadrul mafiilor locale.

Pe de alta parte, analistii au estimat ca haosul din ultima perioada este legat de prabusirea sistemului partidului unic, care a dominat viata politica din Mexic pana in 2000. Acesta a oferit un cadru propice pentru dezvoltarea coruptiei si a fost si suficient de puternic pentru a fixa limite violentelor.

O bomba cu efect intarziat

Amploarea fenomenului ameninta si pozitia presedintelui conservator Felipe Calderon. in urma cu sase luni, el a lansat o ampla ofensiva militara pentru a restabili ordinea in zonele in care violentele fac ravagii. Unii experti au privit cu scepticism actiunile presedintelui si s-au aratat convinsi ca situatia se va inrautati. "Riscurile sunt foarte mari, atat pentru regimul Calderon, cat si pentru institutiile din Mexic", afirma Bruce Bagley, specialist in traficul cu droguri la Universitatea din Miami.

"Este o adevarata bomba care va avea efecte nebanuite pentru clasa politica din Mexic", sustine Bagley. Operatiunile in forta ale armatei impotriva traficantilor au inceput in decembrie 2006, la numai cateva zile dupa ce presedintele Felipe Calderon si-a pre­luat mandatul. Cel putin 7.000 de soldati au fost trimisi de autoritatile din Ciudad de Mexico in regiunea Michoacan, din centrul tarii, unde au avut loc cele mai violente confruntari intre traficantii de droguri. in prezent, aproximativ 25.000 de soldati si politisti sunt desfasurati pe intreg teritoriul Mexicului, dar bandele de traficanti nu par prea intimidate.

Ofensive militare inutile

Nici cetatenii mexicani nu vad cu ochi buni interventia in forta a armatei impotriva traficantilor. intr-un sondaj recent, 69% din mexi­cani au estimat ca termenul de "razboi" este potrivit pentru actuala situatie din tara. Mai mult, oamenii nu se asteapta ca aceasta ofensiva militara sa dea roade. "Armata mexicana nu-i poate tine sub control pe traficanti, la fel cum nu reusesc americanii si britanicii sa faca ordine in Irak", explica Samuel Gonzales, un fost responsabil al unui organism de lupta impotriva traficului cu droguri. "Calderon se joaca cu focul", subliniaza, la randul sau, analistul Jorge Cepeda.

"In anii '40, generalii au fost indepartati cu greu de la putere. Este foarte periculos ca ei au primit acum un rol-cheie", subliniaza analistul mexican. De fapt, o serie de observatori vad in ofensiva lansata de Calderon la cateva zile de la investire o incercare a presedintelui de a-si consolida puterea, dupa victoria stransa si contestata in alegerile prezidentiale.

Implicarea armatei a provocat critici dure si din partea organizatiilor pentru drepturile omului, care se tem ca, astfel, se deschide o portita pentru comiterea de abuzuri. intre timp, presedintele Calderon se straduieste sa evite comparatiile cu situatia din Columbia de la inceputul anilor '90 - cand baronul drogurilor, Pablo Escobar, promitea o recompensa pentru fiecare politist ucis - si, de cate ori are ocazia, face referire la lupta impotriva Mafiei din Italia.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe