Victoria Partidului Dreptatii si Dezvoltarii (AKP) survine pe fundalul unor ample dezbateri privind respectarea principiului fondator al tarii - de separare a religiei de politica.

Sustinatorii partidului de guvernamant au inconjurat sediul central al AKP dupa aflarea rezultatului alegerilor.

Conform rezultatelor finale neoficiale, partidul - care are radacini islamiste - a castigat 46,4% din voturi si 340 de mandate din cele 550 ale Marii Adunari Nationale, parlamentul unicameral al Turciei.

Partidul Republican al Poporului (CHP) va fi ca si in 2002 principalul partid de opozitie, cu 20,8% si 112 mandate, dar de data aceasta mai intra in parlament si un al treilea partid Actiunea Nationalista, cu 14,2% si 71 de mandate.

In parlament vor fi prezenti si 27 de deputati independenti, dintre care 24 kurzi, care de fapt apartin Partidului Societatii Democratice (DTP), care vor putea forma un grup parlamentar, numarul minim de deputati necesar fiind de 20.

In acest fel, minoritatea kurda, care numara 10 milioane de oameni, revine in forul legislativ dupa oabsenta de 13 ani.

Islam contra laicitate

Participarea la vot a fost de 84%.

Alegerile parlamentare de duminica au fost convocate de primul ministru, Recep Tayyip Erdogan, cu patru luni inainte de termen dupa ce parlamentul a refuzat sa-l accepte ca viitor presedinte pe ministrul de externe, Abdullah Gul, care este un musulman practicant.

In ciuda asigurarilor date de partidul de guvernamant ca va respecta caracterul laic al statului turc, tabara care sustine principiul separarii clare a politicii de religie a argumentat ca domnul Gul nu este un candidat potrivit pentru presedintie din cauza orientarii sale islamice.

Desi functia de presedinte este pur ceremoniala, presedintele are totusi prerogativele de a numi ocupantii unor posturi cheie in stat, inclusiv pe seful Statului Major General al Armatei Turciei.

Sustinatorii statului laic - cu armata in frunte - au avertizat ca inca o victorie a islamistilor ar putea ameninta principiul fundamental al separatiei intre stat si religie.

Citeste si:

Dar - dupa aflarea victoriei - premierul Erdogan a declarat ca va respecta principiul laicitatii statului si ca va continua reformele economice si democratice.

"Democratia turca a trecut un test important", a spus el multimii. "Acest scrutin a aratat nivelul de maturitate politica pe care l-am atins, a adaugat el."

Prioritatile noului guvern

Una dintre primele sarcini ale noului Parlament va fi sa ia o decizie in legatura cu viitorul sistem de votare a presedintelui.

Desi partidul de guvernamant a castigat mai multe voturi decat la alegerile precedente, va avea mai putine fotolii parlamentare decat in mandatul trecut.

Asta din cauza ca in urma votului de duminica au intrat in Parlament trei partide, nu doua ca la alegerile trecute si redistribuirea fotoliilor parlamentare se va face intre cele trei partide victorioase.

Astfel, Partidul Dreptatii si Adevarului nu va avea cele doua treimi de voturi necesare pentru a-si impune propriul candidat la presedintie in cazul in care se va tine un nou vot.

O continuare pe termen prea lung a actualului blocaj in privinta alegerii unui presedinte ar putea conduce la dizolvarea Parlamentului si la convocarea unui nou scrutin.

Noul guvern se mai confrunta si cu intensificarea atacurilor militantilor kurzi din gruparea separatista, Partidul Muncitorilor din Kurdistan - PKK - asupra militarilor turci.

Partidul de guvernamant este supus presiunilor din toate colturile spectrului politic sa permita armatei sa faca o incursiune dincolo de granita in nordul Irakului unde PKK are mai multe baze.

O atare actiune s-ar bucura si de sprijinul opiniei publice.