El s-a referit la Constitutia introdusa in 1958 de primul presedinte al celei de-a cincea Republici, Charles De Gaulle.De altfel, el a reamintit ca in acelasi loc, la Epinal, la 29 septembrie 1946, generalul De Gaulle facuse o pledoarie pentru un stat puternic.Nicolas Sarkozy a spus ca daca in Statele Unite natiunea a creat statul, in Franta statul a creat natiunea si ca statul este esential in istoria natiunii franceze.
Adaptarea institutiilor

El a spus insa ca in cei 50 de ani de la adoptarea Costitutiei societatea franceza s-schimbat si ca atare institutiile trebuie sa se adapteze. Presedintele Frantei s-a declarat partizanul unei limitari la doua a numarului de mandate prezidentiale si al introducerii dreptului sefului statului de a adresa direct mesaje in fata parlamentului.

Totodata el a spus ca nu mai doreste ca presedintele Republicii sa prezideze Consiliul Superior al Magistraturii si a spus ca vrea sa transparentizeze bugetul presedintiei, cerand Curtii de Conturi sa faca o vericare a acestui buget pentru prima oara in istorie.Nicolas Sarkozy a spus ca Franta nu este pregatita sa treaca la un sistem prezidential, de tipul celui american, in care presedintele este si sef al guvernului.
In acelasi timp presedintele s-a declarat adeptul scrutinului majoritar uninominal, care permite degajarea unor majoritati puternice si stabile in parlament, dar a spus ca nu vede de ce nu ar trebui dezbatuta introducerea unei doze de reprezentare proportionala intr-una din cele doua camere ale parlamentului.

El a spus ca nu doreste ca justitia sa devina o concurenta a celor doua puteri, legislativa si executiva, si de aceea nu este in favoarea acordarii dreptului cetatenilor de a sesiza Consiliul Constitional privind neconstitutionalitatea legilor. Presedintele Sarkozy a spus in discursul sau ca va infiinta o comisie care sa redacteze un raport privind schimbarile constitutionale pana la 1 noiembrie, care ulterior sa fie inaintate parlamentului spre dezbatere si adoptare. Comisia va avea, potrivit presedintelui Frantei, intre 12 si 15 membri, de orientari politice diferit cate e, dar care sa nu reprezinte partide politice.