Franta, catre a VI-a Republica

La 50 de ani de la reforma constitutionala a generalului De Gaulle, premierul francez Francois Fillon a bulversat politica franceza, declarin-du-se, in urma cu mai putin de o saptamina, in favoarea unui regim prezidential. „Logica institutionala pe care o doresc, daca e sa o ducem pina la capat, merge catre un adevarat regim prezidential“, a declarat Fillon, precizind insa ca „Franta nu este pregatita sa accepte acest sistem“. Viziunea lui Fillon este intarita de cele scrise in cea mai recenta dintre cartile sale. „In primul rind, putem modifica constitutia, acordind presedintelui conducerea politicii natiunii franceze“, scria Fillon in „Franta poate suporta adevarul“, carte aparuta in 2006.

La rindul sau, presedintele Sarkozy a anuntat ca va prezenta „marile orientari ale reformei institutionale“ pe care a promis-o in campania electorala. Discursul va fi tinut pe 12 iulie, la Epinal, aceeasi localitate in care generalul De Gaulle si-a prezentat, in 1946, reformele constitutionale, concretizate 12 ani mai tirziu prin instaurarea celei de a V-a Republici.

In noua republica imaginata de tandemul Sarkozy-Fillon, functia de prim-ministru va disparea, urmind a fi inlocuita de cea de vicepresedinte. Astfel, sustine Fillon, vor disparea conflictele politice care au subminat reformele franceze in timpul perioadelor de coabitare intre presedintele si premierul provenind din partide diferite. Premierul nu ar mai fi sacrificat de presedinte la fiecare revolta sociala sau impas politic. Noul vicepresedinte nu va mai fi o „siguranta fuzibila“, dupa expresia analistilor francezi, ci va fi solidar cu presedintele.

„Voi da socoteala in mod regulat in fata parlamentului si cetatenilor pentru actiunile mele“, promitea Sarkozy in timpul campaniei prezidentiale. Intr-adevar, presedintele potentialei a VI-a Republici franceze va pierde dreptul de a dizolva parlamentul, iar legislativul va primi atributii suplimentare.

Opozitia socialista se teme insa ca parlamentul ar putea deveni un simplu organ consultativ, remarind ca Sarkozy nu intentioneaza sa abroge articolul constitutional care permite guvernarea prin ordonante de urgenta, asa cum promisese in campania electorala. „Seful statului decide totul si vorbeste despre toate, iar cind nu o face, se ocupa de aceasta secretarul general al presedintiei, nu primul-ministru“, a protestat Francois Hollande, liderul Partidului Socialist. De altfel, Sarkozy pare sa nu fi apreciat statutul de deputat. In cinci ani de mandat el a propus un singur proiect de lege si a avut o interpelare asupra „folosirii petardelor, a rachetelor si a artificiilor“.

Drumul catre o republica prezidentiala a fost deschis de chiar actuala constitutie, intrata in vigoare in 1958, cind Franta, sub presiunea razboiului din Algeria, avea nevoie de autoritate. Desi instituia o republica semi-prezidentiala, personalitatea puternica a generalului De Gaulle a intarit atributiile prezidentiale, pina la a institui alegerea presedintelui prin vot direct, in 1962. Chiar stinga franceza, care critica prezidentialismul lui Sarkozy, a fost cea care a sporit influenta presedintelui, stabilind, in 2002, ca alegerile prezidentiale sa aiba loc cu putin inaintea celor parlamentare. Presedintele devenea astfel o „locomotiva electorala“, care poate influenta rezultatul parlamentarelor, obtinind majoritati zdrobitoare, asa cum s-a intimplat in acest an.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe