Bush si Putin vor discuta propunerea facuta de liderul rus in timpul summitului G-8, de a coopera cu SUA in privinta scutului anti-racheta. 'Washington Times' e de parere ca SUA ar trebui sa analizeze cu seriozitate aceasta oferta. Propunerea ar putea indica o schimbare a politicii Rusiei fata de Iran.

De asemenea, ar putea constitui modalitatea prin care poate fi salvata fragila relatie dintre Moscova si Washington. Inaintea ultimului summit al G-8, Putin a lansat amenintari fara precedent, privitoare la posibilitatea de a indrepta rachete spre Europa. Intr-o mare masura, discursul rus contemporan a suferit o intoarcere cu 180 de grade, ajungand in momentul acesta intr-o etapa asemanatoare celei anterioare perestroikai si glasnost-ului lui Gorbaciov, scrie 'Washington Times'. SUA au ramas principala obsesie a Rusiei, principalul 'adversar'. Actuala elita defineste obiectivele strategice ale Rusiei intr-o alianta de facto cu lumea musulmana, in mod deosebit cu Iranul si cu Siria, precum si cu China. Kremlinul se apropie de alti lideri, cum ar fi conducatorul Venezuelei, Hugo Chavez. Imaginea unui nou Razboi Rece ar putea fi prea simplista pentru a descrie situatia prezenta si cea la care s-ar putea ajunge.

Dupa o pauza de aproape 20 de ani, Rusia isi face drum din nou spre scena globala, cu forta, punandu-se inca de la inceput in pozitia de adversar. Este bogata, are o piata puternica, o economie care nu e planificata central si doreste sa se bucure de respect, recunoastere si influenta. Politicienii de la Washington nu mai pot ignora Moscova, trebuie sa creeze strategii pentru abordarea acestei noi-vechi provocari geopolitice din Eurasia, scrie cotidianul american. Oricum, nimeni nu se asteapta la mari schimbari dupa intalnirea celor doi presedinti. 'Eu nu as astepta mari noutati', a declarat purtatorul de cuvant al Casei Albe Tony Snow, citat de The Washington Post. 'Este, de fapt, o oportunitate pentru cei doi lideri de a se intalni si discuta sincer', a adaugat el. In acelasi timp, Snow a semnalat ca oferta lui Putin de a folosi impreuna statia radar din Azerbaidjan a fost primita calduros de Bush, dar nu pentru ca presedintele american ar fi de acord cu initiativa, ci pentur ca aceasta inseamna, de fapt, recunoasterea lui Putin ca Europa si Asia ar putea fi in pericol.

Citeste si:

E de asteptat ca cei doi presedinti sa discute si despre problema Kosovo. Joi, Delegatiile SUA, Marii Britanii si Frantei la ONU au prezentat Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite o versiune revizuita a proiectului lor de rezolutie cu privire la independenta provinciei sarbe Kosovo sub supraveghere internationala, dar Rusia a respins-o ca si pe cele precedente. Aceasta a patra versiune a textului incearca sa linisteasca temerile Rusiei, afirmand explicit ca situatia Kosovo este un caz special din motive istorice si, deci, el nu va putea fi considerat ca precedent de catre Consiliul de securitate in situatii apropiate. Una din temerile Moscovei, aliata cu Serbia, care se opune separarii provinciei sale, este ca acordarea independentei in cazul Kosovo ar putea constitui un precedent din care s-ar putea inspira separatistii in mai multe regiuni ale Rusiei. In pofida acestei precizari, delegatia rusa la ONU si-a mentinut ferm opozitia fata de continutul textului, continuand sa refuze independenta automata a provinciei sarbe chiar dupa un termen de 120 de zile, destinat sa relanseze negocierile directe intre etnicii sarbi si cei albanezi din Kosovo.

De asemenea, un alt subiect in care politica externa a Rusiei nu se intalneste cu cea a SUA si a statelor occidentale este conflictul din Fasia Gaza. Rusia intentioneaza sa-si mentina contactele cu Hamas in pofida eforturilor tarilor occidentale de a izola miscarea islamista dupa preluarea controlului asupra Fasiei Gaza si formarea de catre presedintele palestinian Mahmoud Abbas a unui nou guvern de criza. Rusia s-a distantat deja de pozitia partenerilor sai occidentali in cadrul Cvartetului mediatorilor internationali, invitand la Moscova responsabili ai Hamas, dupa victoria miscarii lor in alegerile legislative in ianuarie 2006. 'Noi il recunoastem pe presedintele Abbas, recunoastem si guvernul pe care l-a format. Dar nu putem ignora faptul ca majoritatea locurilor din Parlamentul legal ales apartin Hamas', a declarat Ozerov, afirmand ca Rusia nu considera contactele sale cu Hamas drept eroare. 'Rusia isi va mentine contactele cu toate partile', a spus el.