UE pune piciorul in pragul negocierilor cu Croatia

UE a trimis un mesaj clar aspirantilor la statutul de membru. Aminarea negocierilor cu Croatia stabileste un precedent in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului si a statului de drept.

Ministrii de Externe din cele 25 de state membre UE au decis ieri, printr-o miscare fara precedent, sa amine deschiderea negocierilor de aderare cu Croatia, ca urmare a lipsei de cooperare a Zagrebului cu Tribunalul Penal International (TPI). Majoritatea reprezentantilor statelor membre s-au declarat nemultumiti de faptul ca autoritatile croate nu au reusit sa il predea tribunalului pe generalul Ante Gotovina, inculpat la Haga pentru crime de razboi, dar considerat in Croatia un erou. Oficialii europeni nu au stabilit o noua data pentru inceperea negocierilor, dar au precizat in schimb ca aceasta chestiune va fi rediscutata imediat ce Bruxelles-ul va considera ca autoritatile croate "coopereaza pe deplin cu TPI".

Pe de alta parte, ca o incurajare pentru Zagreb, ministrii de Externe din UE au aprobat totusi un program de negocieri care va intra in vigoare o data ce acestea vor incepe. Numai sapte state membre - printre care Austria, Ungaria, Slovenia sau Irlanda - au solicitat inceperea imediata a negocierilor. Aceasta solicitare s-a lovit insa de opozitia ferma a unui grup mult mai important, care cuprindea Marea Britanie, Germania, Franta, Italia si Spania.

"Mesaj pentru ceilalti candidati"

Oficialii europeni au subliniat faptul ca decizia luata ieri reprezinta un mesaj clar privind importanta respectarii drepturilor omului si a statului de drept pentru toti aspirantii la statutul de membru al UE. "Mesajul pe care il transmitem tarilor din aceasta regiune este acela ca au un adevarat viitor european, dar acest lucru impune ca fiecare dintre aceste state sa-si indeplineasca obligatiile internationale, in special cele legate de respectarea statului de drept, care reprezinta o valoare europeana fundamentala", a declarat marti comisarul pentru extindere, Olli Rehn, referindu-se la candidatii din sud-estul Europei si mai ales din Balcani.

Considerata de analisti drept "candidatul ideal" pentru Uniunea Europeana, Croatia urma sa inceapa negocierile chiar azi, sa le finalizeze in 2007, pentru a adera cel mai tirziu in 2009. O estimare destul de corecta, tinind seama de aprecierile laudative la adresa reformelor economice si administrative implementate de Zagreb cu o viteza " de doua ori mai mare" decit a celorlalti candidati, asa cum se exprimau comentatorii. De fapt, sondajele realizate printre analisti si oamenii de afaceri din vestul Europei aratau nu numai ca Zagrebul e mai bine pregatit pentru aderare decit Bucurestiul, spre exemplu, dar si ca lumea afacerilor e mai interesata de Croatia decit de Romania.

Zagrebul, neconvingator

Principalul motiv al aminarii negocierilor de aderare, generalul Ante Gotovina, care a fost inculpat in anul 2001 pentru crime impotriva umanitatii, comise in timpul campaniei militare din 1995-1996.

Momentul inculparii a coincis cu disparitia lui Gotovina, a carui ascunzatoare nu este cunoscuta nici pina azi. Dupa nenumarate solicitari adresate Zagrebului, in luna februarie a acestui an, procurorul-sef al TPI, Carla del Ponte, a trimis liderilor UE un raport devastator in care acuza autoritatile croate ca trag de timp si ca nu doresc predarea lui Gotovina sau eradicarea retelei de sustinatori ai generalului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe