Cu un sfert de secol in urma, China era numita gigantul in amortire. De atunci, s-au petrecut multe transformari. Sub impulsul programului de reforme si al politicii de deschidere promovate de Deng Xiaoping, economia chineza s-a dezvoltat furtunos, ritmul ei de crestere fiind in prezent cel mai dinamic din lume.

Astazi, se poate vorbi cu deplina indreptatire de gigantul care se trezeste. Si, in aceasta calitate, China incepe tot mai mult sa-si revendice locul ce i se cuvine pe esichierul mondial, paralel cu cresterea economica intarindu-si si puterea militara. Un obiectiv politic primordial urmarit este reunificarea tarii prin revenirea Taiwanului la patria-mama, potrivit principiului "o tara, doua sisteme". De la sfarsitul razboiului civil, in 1949, Taiwanul, care numara 23 milioane de locuitori (fata de cei peste un miliard si un sfert ai Chinei continentale) se bucura de o independenta de facto.

Beijingul incearca sa impiedice cu orice pret ca taiwanezii sa proclame un stat distinct fata de China continentala, masura cea mai semnificativa in acest sens fiind legea antisecesionista adoptata la sfarsitul lucrarilor actualei sesiuni a parlamentului (Adunarea Nationala Populara), care, prevazand "un grad larg de autonomie" a Taiwanului, dupa reunificarea pasnica, nu exclude, in acelasi timp, "recurgerea la mijloace nepasnice", in cazul cand conditiile reunificarii vor disparea cu totul.

Citeste si:

Potrivit analistilor, ar fi vorba de instaurarea unei blocade (in prezent intre China continentala si Taiwan exista schimburi comerciale intense), de sanctiuni economice si, in ultima instanta, chiar de actiuni militare. In acest scop, Adunarea Nationala Populara a aprobat sporirea cu aproape 13 la suta a cheltuielilor militare, care au ajuns astfel la 29,5 miliarde dolari. In realitate, potrivit unei analize a BBC, cheltuielile militare sunt de sapte ori mai mari. China cumpara masiv tehnica militara din Rusia si ar dori sa faca acelasi lucru si din tarile europene, Uniunea Europeana fiind pe punctul de a ridica interdictiile existente in aceasta privinta. Printre altele, chinezii intentioneaza sa-si intareasca flota militara, prin achizitionarea de distrugatoare si de submarine, care i-ar putea fi de folos nu atat pentru a incerca o debarcare in Taiwan, cat mai ales pentru a institui blocada insulei.

Ultimele vesti sosite de la Beijing au indispus vizibil Washingtonul, pentru care, dupa cum declara mai demult presedintele Bush, China reprezinta "un competitor strategic". Atat purtatorul de cuvant al Casei Albe, cat si cel al Departamentului de Stat au criticat noua lege, afirmand ca ea nu este de natura sa contribuie la solutionarea problemei taiwaneze. Este interesant de amintit ca relatiile dintre SUA si Taiwan sunt reglementate printr-o lege americana speciala (Taiwan Relations Act), care prevede ca America va privi "orice efort de a determina viitorul Taiwanului prin mijloace altele decat cele pasnice, inclusiv boicoturile sau embargourile, ca o amenintare la adresa pacii si securitatii Pacificului de Vest si ca un motiv de grava preocupare pentru SUA".

E clar ca o criza in relatiile dintre China si Taiwan ar plasa Washingtonul intr-o situatie cat se poate de delicata. Secretarul de Stat Condoleezza Rice urmeaza, de altminteri, sa faca o vizita la Beijing, intre 20 si 21 martie, pentru a incerca detensionarea starii de incordare ivite. Motive de preocupare are insa Washingtonul si pe un plan mai larg, o analiza a serviciilor secrete americane indicand ca, pana in 2020, China va deveni, alaturi de India, unul din actorii globali majori, ceea ce va modifica radical peisajul politic international, asa cum a facut-o ascensiunea Germaniei in secolul XIX si ascensiunea Americii in secolul XX. Trezirea gigantului chinez incepe de pe acum sa ingrijoreze superputerea americana.