In acest moment, fortele americane din Irak totalizeaza 146.000 de persoane, urmarindu-se ca la terminarea procesului de dispunere in teren a noilor trupe, acestea sa numere aproximativ 160.000 de combatanti. Americanii nu sunt insa singurii care isi suplimenteaza efectivele din Irak. Georgia a trimis un nou batalion de forte speciale in zona Bagdadului, iar Azerbaidjan, Macedonia si o serie de state latino-americane au procedat si ele similar, la cererea expresa a partii americane. La randul sau, favoritul la succesiunea lui Tony Blair atat in fruntea guvernului britanic, cat si la conducerea Partidului Laburist, Gordon Brown, a declarat ca, desi considera ca 's-au facut unele greseli in Irak', personal nu este de acord cu un calendar de retragere a trupelor: 'Nu cred in aceasta etapa in fixarea in avans a unei date', a spus Brown, care se va deplasa in saptamanile urmatoare la Basra.

Ceea ce inseamna ca britanicii vor ramane in continuare alaturi de americani, desi opinia publica din cele doua tari se arata mai degraba favorabila incheierii rapide a misiunii in Golf. Nici starea de spirit a irakienilor nu incurajeaza prezenta trupelor straine. 144 de deputati locali (din totalul de 275) si-au unit fortele pentru adoptarea unui proiect de lege care sa impuna o data pentru retragerea americanilor, a anuntat parlamentarul Baha al-Araji, apropiat al liderului siit radical Moqtada Sadr. Iar deputatul kurd Mahmud Othman a aratat ca majoritatea parlamentarilor doreste ca acest calendar pentru retragere sa faca obiectul unui acord intre irakieni si americani. Statele Unite urmaresc insa' inclusiv prin turneul vicepresedintelui Cheny- sa convinga aliatii arabi ai Washingtonului sa favorizeze participarea minoritatii sunite la procesul politic din Irak si sa limiteze influenta Iranului siit in regiune. De altfel Dick Cheney a lansat noi avertismente la adresa ambitiilor nucleare ale Iranului, in timpul vizitei efectuate in largul coastelor Emiratelor Arabe Unite. El a subliniat ca prezenta militara americana in Golful Persic demonstreaza faptul ca America ia in serios amenintarea reprezentanta de programul nuclear al Teheranului. 'Vom sta alaturi de partenerii nostri pentru a impiedica Iranul sa fabrice arme nucleare si sa domine regiunea', a subliniat vicepresedintele.

SUA si Israelul nu au exclus posibilitatea unei interventii militare impotriva regimului lui Mahmoud Ahmadinejad. In replica, acesta a transmis ieri, prin vocea purtatorului de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe, Mohammad Ali Hosseini, ca a acceptat inceperea unui dialog cu Statele Unite ale Americii in legatura cu reinstaurarea securitatii in Irak, transmit AFP si EFE, care preiau o stire difuzata de agentia oficiala de presa IRNA de la Teheran. Data intalnirii si nivelul echipelor de negociatori 'vor fi cunoscute pana la sfarsitul acestei saptamani' iraniene, care se termina vineri, 18 mai, a indicat aceeasi sursa oficiala de la Teheran. Pana acum, dupa cum noteaza EFE, Iranul a respins ideea unui dialog cu SUA, intre cele doua tari neexistand relatii diplomatice din anii �80.