Dupa ce presedintele Traian Basescu a cerut ofcialilor europeni sa nu puna Romaniei eticheta de "tara corupta", un cotidian ungar scrie ca vest-europenii fac pe lupii moralisti cind arata cu degetul la coruptia din est.

Vechile state membre ale Uniunii Europene nu au nici o baza morala sa ceara socoteala "membrilor noi" pentru coruptie, scrie cotidianul ungar "Nepszabadsag", preluat de Rompres. Ziarul face un rechizitoriu al fenomenelor similare din vestul Europei. Cotidianul ungar citeaza drept exemplu reteaua de coruptie creata in 1999 in jurul comisarului european pentru educatie si cercetare Edith Cresson, din Franta, care a dus practic la caderea intregului executiv al Uniunii Europene, condus la vremea respectiva de Jacques Santer.

In scandal a fost atras si organismul antifrauda si anticoruptie al UE, numit "Grupul de Actiune pentru Coordonarea Prevenirii Fraudei" (UCLAF), care fusese infiintat cu un an in urma. O parte din conducerea UCLAF a fost schimbata, organismul a fost urgent reorganizat, iar denumirea a fost schimbata in "Oficiul European de Lupta contra Fraudei" (OLAF), avind ca sarcina sa apere interesele financiare ale Uniunii Europene.

Oficiul European Antifrauda - acuzat de fraude

Si la adresa OLAF au fost formulate numeroase acuzatii ca ar fi "inchis ochii" in mai multe cazuri de frauda si coruptie, aminteste "Nepszabadsag". Biroul lui Hans-Martin Tillack, corespondentul de la Bruxelles al revistei germane "Die Stern", a fost perchezitionat, pe motiv ca ziaristul a intentionat sa cumpere un document confidential al OLAF.

Citeste si:

Potrivit unor informatii, neconfirmate insa, Tillack ar fi descoperit ca OLAF ar fi implicat in cazuri de coruptie. "Coruptia este o hidra cu o mie de capete; cind i se taie un cap, ii cresc zece in loc", iar vechile state membre ale UE nu sint deloc straine de acest flagel. "Hidra coruptiei se simte acasa in Europa", conchide semnatarul articolului din cotidianul ungar.

Berlusconi si Chirac - acuzati de coruptie

Presa internationala a mai semnalat, de altfel, si in trecut ipocrizia tarilor vechi membre UE, care cereau nou-venitilor sa semneze conventiile Consiliului Europei asupra coruptiei, pe care multi dintre membrii vechi ai clubului nu le semnasera. Daca semnale negative exista la nivelul institutiilor europene, nici statele Europei occidentale, luate individual, nu fac exceptie. Repetatele scandaluri in care a fost implicat premierul-magnat al Italiei, Silvio Berlusconi, si suspiciunile de coruptie din jurul presedintelui Jacques Chirac si al apropiatilor sai au erodat si ele credibilitatea vest-europenilor in materie de onestitate. Cu toate acestea, replici acide din partea statelor aspirante la integrarea europeana sau noi membre ale UE nu au existat decit foarte rar.

Replica lui Traian Basescu la acuzatiile de coruptie endemica lansate de oficialii europeni, prin care presedintele roman cerea ca acestia sa ii nominalizeze pe coruptii la care se refera si sa nu puna intregii tari o eticheta nedreapta, a fost primita cu surprindere atit de presa romana, cit si de cea europeana.