La 13 ani de la cultivarea in scop comercial a primelor plante modificate genetic, comunitatea stiintifica internationala inca nu a transat clar daca acestea au sau nu efecte negative asupra organismului uman. Se duce un adevarat razboi transatlantic pe aceasta tema, intre SUA si UE. in Statele Unite s-a dezvoltat o industrie de creare a unor asemenea plante, pe care incearca sa le exporte in intreaga lume. in Europa, unde organizatiile ecologiste sunt deosebit de puternice, OMG-urile au viata grea. O tabara sustine ca plantele modificate genetic ar putea fi o solutie in viitor pentru schimbarile climatice, cealalta spune ca, din contra, reprezinta un atentat la biodiversitate si la sanatatea omului. Ultima gaselnita in materie de OMG-uri este introducerea unor gene umane plantelor, pentru a fi transformate in aliment-medicament.

Pentru multi dintre sustinatorii manipularii genetice, medicina de maine va fi cu siguranta transgenetica. Fructe-vaccin, bacterii-dopante, lapte medicament. Multe dintre acestea au fost deja experimentate, altele sunt pe cale de a fi. inrautatirea conditiilor pedoclimatice, diminuarea resurselor naturale si explozia demografica in anumite zone le-au dat cercetatorilor argumente sa justifice "inventarea" unor solutii de diversificare a raselor de animale si a soiurilor de plante. Dar, sustin unii, s-a ajuns prea departe. De exemplu, genele unui peste pot fi transferate la o planta de tomate sau la o capsuna pentru a le conferi rezistenta sporita la temperaturi foarte scazute. Plantele obtinute prin astfel de tehnici de inginerie genetica sunt fortate sa produca substantele chimice ale pestelui, ajungand sa elaboreze o substanta pe care pestii o produc in mod natural, pentru a supravietui in apa rece.

Alimentele "Frankenstein"

Daca tabara moderata accepta totusi plantele modificate genetic cu gene provenite de la acelasi regn, nici nu vrea sa auda de introducerea unor gene umane plantelor destinate consumului uman. Ecologistii sustin ca nimeni nu va dori sa manance alimente derivate partial de la om, "Alimente Frankenstein" deoarece ar semana cu un act de canibalism. Unii isi simt amenintate credintele, valorile si principiile etice, altii - fiinta biologica. O parte a comunitatii stiintifice sustine ca folosirea alimentelor ce contin gene provenind de la insecte, pesti si animale pot provoca efecte imprevizibile in organism. in ultimii ani, medicii se confrunta tot mai des cu sindromuri alergice noi datorita toxicitatii alimentelor. Genele nou introduse pot produce proteine la care unii oameni au alergii. Cele mai frecvente alergii sunt la oua, lapte, peste, soia si cereale. Prezenta genelor-marker poate declansa cresterea rezistentei la antibiotice. Specialistii in industria alimentara nu sunt insa convinsi daca alimentele provenind din organisme modificate genetic sunt mai periculoase pentru om decat, de pilda, aditivii industriali.

Citeste si:

OMG-urile, dependente de creatori

Culturile cu plante modificate genetic sunt dependente aproape in totalitate de companiile care le-au creat. Spre exemplu, agricultorii vor fi obligati in fiecare an sa cumpere semintele pentru o noua recolta. Din momentul in care fermierii au acceptat sa cultive plante modificate genetic, trebuie sa achizitioneze si restul de la aceeasi firma. si aceasta deoarece un OMG este creat genetic pentru a fi rezistent la anumite tipuri de pesticide pe care nu le gasesti decat la "creator". Cea mai puternic afectata de extinderea OMG-urilor ar fi industria europeana a pesticidelor. Singurele companii care produc substante chimice pentru protejarea culturilor transgenetice sunt preponderent americane.

Mai mult, aceste companii au produs plante care nu pot fi intretinute decat cu un anumit produs chimic si, in consecinta, "vand la pachet" semintele si pesticidul. Acuzatiile unor oameni de stiinta ca aceste practici sunt deosebit de periculoase s-au intetit dupa ce, in 1999, cand "Delta & Pine Land Co", cumparata intre timp de gigantul Monsanto, lider mondial in productia de organisme modificate genetic, a introdus in cromozomul plantelor un virus care, in faza finala de maturatie, declanseaza secretia unei toxine care asigura sterilitatea plantei pentru urmatoarea generatie.