O tara aproape necunoscuta pe plan mondial, cu o populatie de 1,3 milioane de locuitori si cu o limba rara, cu rezonante cunoscute numai finlandezilor si ungurilor, a cauzat recent un adevarat scandal pe scena internationala. Un scandal iscat pe tema unei statui ar putea parea nesemnificativ. Acesta a pus insa in lumina amploarea conflictului din interiorul Estoniei si al celorlalte doua state baltice cu trecut similar, Letonia si Lituania.

In istoria sa de peste 1.000 de ani, Estonia s-a bucurat de independenta timp de numai 38 de ani. Daca ocupantii nu erau suedezi, erau polonezi, germani sau rusi. Ultimii au ramas, cu mici intreruperi, timp de peste doua secole. Cum se intampla de obicei intr-o relatie in care una dintre parti este mult mai puternica si mai posesiva decat cealalta, nu poate fi vorba de reciprocitate. Rusii au dorit ca Estonia sa scrie si sa vorbeasca ruseste. Estonii insista sa isi pastreze limba. Ping-pongul de atrocitati si dureri este similar cu al celorlalte tari baltice, Letonia si Lituania.

Monumentul eston este pretextul care da acum apa la moara nostalgicilor razboiului rece de la Moscova. Camera superioara a parlamentului rus i-a cerut presedintelui Putin sa intrerupa legaturile diplomatice, Kremlinul a amenintat cu "serioase consecinte", iar ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat ca "Estonia este o tara unde drepturile omului nu sunt respectate". Mai multi factori prevestesc o reactie dura a Rusiei in acest caz.

In primul rand, Rusia a criticat si a amenintat constant cu sanctiuni Estonia si Letonia din cauza tratamentului la care sunt supusi etnicii rusi. in al doilea rand, tara se pregateste de alegeri parlamentare - in decembrie - si pentru presedintie - in mai putin de un an. tarile baltice au fost dintotdeauna o tinta facila pentru politicienii rusi care cauta sa adune credit pe tema nationalismului.

Vederi diferite asupra trecutului

Citeste si:

In al treilea rand, provocarea este serioasa: exhumarea eroilor de razboi si indepartarea unui monument ridicat in 1944, in cinstea Armatei Rosii. Dupa cum arata protestele, Kremlinul poate inca sa creeze valuri in tarile baltice. in ultimii ani, liderii politici rusi au inceput sa vorbeasca despre "fostul spatiu sovietic" ca fiind sfera lor de influenta. Asemenea afirmatii sunt sursa de enervare, daca nu de neliniste, in tarile baltice, care, din 2004 sunt membre ale NATO si ale UE. Sub aceste umbrele, mica Estonie nu se mai teme la fel ca in 1940. La originea conflictului dintre Estonia si Rusia privind statuia Soldatului de Bronz se afla viziuni diferite asupra modului cum au fost incorporate tarile baltice in URSS si asupra rolului URSS in eliberarea Europei de catre nazisti. Rusii privesc monumentul ca pe un tribut la adresa milioanelor de soldati sovietici care au murit in lupta cu nazistii. Estonii il vad ca pe o amintire amara a cinci decenii de ocupatie sovietica ce au urmat razboiului.

In iunie 1940, Armata Rosie a ocupat intregul teritoriu al Estoniei, Letoniei si Lituaniei, ca urmare a unei intelegeri secrete a Pactului Ribbentrop-Molotov. Au fost instalate guverne noi, prosovietice. Dupa alegeri masluite, in care au avut voie sa candideze numai pro-comunistii, parlamentele nou-"alese" ale celor trei tari au solicitat oficial sa intre in URSS.

Controlul sovietic a fost intrerupt intre 1941-1944, de Germania nazista, care a invadat tarile baltice, insa in 1944, dupa retragerea germanilor, Letonia, Estonia si Lituania au fost reocupate de Armata Rosie, ramanand sub dominatia sovietica pana in 1990. tarile au fost sovietizate fortat, populatia rusa fiind adusa pentru a lucra in industrie. Potrivit statisticilor, 42.975 de letoni au fost deportati in 1949, in timp ce Lituania a pierdut peste 780.000 de rezidenti intre 1940 si 1954, dintre care pana la 300.000 au fost omorati sau deportati in Siberia, iar altii au emigrat in vest. Pe 23 august 1989, doua milioane de oameni au format un lant uman de 600 km de-a lungul celor trei tari baltice, evenimentul fiind numit "Drumul baltic". Cele trei state si-au declarat independenta in 1990 si 1991, fiind recunoscute de Rusia in 1991. Ocupatia rusa este considerata ilegala de SUA si de tarile vest-europene, dar negata de rusi.

Rusii baltici se plang de discriminare

Relatiile cu Rusia au fost precare inca de la declararea independentei, cand Estonia si Letonia, tari cu un procent mare de etnici rusi (circa 1/4, respectiv 1/3 din populatie), si-au clarificat pozitia privind acordarea cetateniei. Aceste tari au adoptat legi ce garantau automat cetatenia numai persoanelor care o aveau si inainte de 16 iunie 1940 si descendentilor acestora. Cei sositi dupa aceasta data, adica aproape toata minoritatea rusa, au trebuit sa aplice pentru cetatenie, una dintre conditii fiind cunoasterea limbii - letona, respectiv estona. Dificultatea initiala a testelor de limba a fost, la vremea respectiva, un motiv de cearta intre Rusia si cele doua state baltice.