Decizia presedintilor Estoniei si Lituaniei de a refuza invitatia adresata de Vladimir Putin pentru a participa la ceremoniile de la Moscova consacrate implinirii a 60 de ani de la victoria Germaniei naziste pune din nou in lumina controversele legate de imprejurarile dramatice care au dus la anexarea tarilor baltice de catre defuncta URSS.

Asa cum s-a intamplat si cu raptul Basarabiei, ocuparea, in 1940, a acestor tari a succedat pactului secret Ribbentrop-Molotov, unde se stabilea o intelegere in acest sens. Or, Kremlinul respinge in continuare cererea acestor tari de a condamna pactul si consecintele sale nefaste. Mai mult, oficialitatile ruse sustin vechea teza sovietica, potrivit careia tarile baltice ar fi fost "eliberate" de sub tutela nazista in 1945 si ar fi acceptat, apoi, "de bunavoie", sa adere la URSS.

De aceea, Estonia si Lituania au gasit de cuviinta sa nu dea curs invitatiei lui Putin, care doreste sa confere o amploare fara precedent festivitatilor programate pentru 9 mai, la Moscova. "Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial a coincis cu impunerea regimului totalitar sovietic in Estonia", a subliniat presedintele eston Arnold Ruutel, declarand ca, intr-o asemenea zi, "trebuie sa ramana alaturi de poporul sau". Omologul sau lituanian, Valdas Adamakus, a facut o declaratie similara, gestul celor doi presedinti gasind intelegere in capitalele europene, unde se face asociere, prin contrast, cu reconcilierea franco-germana.

"Este ca si cum Germania ar fi crezut ca se poate reconcilia cu Franta, negand realitatea ocupatiei germane din 1940", afirma o personalitate vest-europeana sub protectia anonimatului. Mai putina intelegere gaseste, evident, gestul celor doi presedinti la Moscova, unde cotidianul Gazeta, recurgand la vechile argumente din timpul URSS, scrie ca "Estonia prefera sa dea uitarii crimele fasciste din timpul celui de-al doilea razboi mondial" , iar politologul Aleksei Arbatov, membru al partidului liberal Iabloko, descrie gestul ca "un scuipat pe obrazul nostru", adaugand ca Moscova nu va uita usor un asemenea afront.

"Descumpaniti de "dezertarea" Ucrainei, de cererile georgiene pentru retragerea trupelor rusesti si de optiunea europeana foarte recenta a Moldovei, rusii nu sunt deloc dispusi sa accepte lectii de morala din partea tarilor baltice", comenteaza cotidianul parizian Le Figaro duritatea reactiei rusesti. Spre deosebire de Estonia si Lituania, cea de-a treia tara baltica, Letonia, unde se afla o importanta minoritate rusofona, a acceptat invitatia, cerand, insa, si ea Rusiei sa recunoasca public ocupatia sovietica.

Presa moscovita nu este insa catusi de putin de acord cu o asemenea abordare, indreptand si impotriva presedintei letone, d-na Vaire Vikke Freiberga, o ploaie de critici si reprosuri. Marcheaza, totusi, o asemenea pozitie diferentiata o ruptura in frontul tarilor baltice? Nu, raspunde cancelaria prezidentiala letona, afirmand ca deciziile diferite adoptate de tarile baltice reprezinta expresia unei deosebiri de tactica si nicidecum a unui dezacord de ordin politic.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.