Presedintele Frantei, Jacques Chirac, a primit un avertisment din partea membrilor propriului sau partid, Uniunea pentru o Miscare Populara (UMP), care l-au ales ca lider al formatiunii pe actualul ministru al Economiei si Finantelor, Nicolas Sarkozy, ale carui planuri de reforma contravin ideilor lui Chirac si care a dat clar de inteles ca ar dori sa candideze la prezidentialele din 2007.


Faptul ca membrii UMP resimt nevoia unei reforme a fost dovedit de rata ridicata de participare la vot (53,94 la suta, aproape dublu, comparativ cu cele 29 de procente dintre membrii inregistrati care au votat in 2002, cand la conducerea partidului a fost ales Alain Juppe). Nicolas Sarkozy a obtinut din primul tur de scrutin peste 50 la suta din voturi, celelalte procente impartindu-se intre cei doi contracandidati ai sai, doi deputati ai UMP.

Oficial, rezultatele nu vor fi anuntate decat duminica, la Congresul anual al UMP, dar echipa lui Sarkozy a inceput deja pregatirile pentru momentul de glorie, intr-un stil care aminteste mai mult de cel al conventiilor partidelor americane. De altfel, faptul ca este un adept al "modelului american", in timp ce presedintele Chirac si premierul Raffarin urmeaza "modelul european", este unul dintre reprosurile pe care i le fac traditionalistii francezi. Sigur de el, Sarkozy nu face nici un efort sa-i contrazica, ba dimpotriva. "Suntem impotriva culturii curentelor (din cadrul unui partid). In schimb, Nicolas Sarkozy a declarat ca este gata sa ajute financiar cluburile care au drept obiectiv promovarea schimbului de idei", a declarat, intr-un interviu publicat ieri de "Le Figaro", deputatul Christian Estrosi, unul dintre apropiatii lui Sarkozy. "Sarkozystul" Estrosi a mai subliniat si faptul ca, sub conducerea lui Juppe si sub influenta lui Chirac si Raffarin, UMP se transformase intr-un "partid monolitic, in sanul caruia nici gaullistii, nici liberalii, nici centristii nu reuseau sa-si aduca la suprafata ideile. UMP nu a fost un loc pentru dezbateri. (...) Trebuie ca acest lucru sa se schimbe". "Vocatia UMP nu este aceea de a fi partidul unui singur om, ci un partid castigator", si-a continuat "tirul" "purtatorul de cuvant" al lui Sarkozy, la doar doua zile dupa ce Sarkozy si Chirac facusera o demonstratie de simpatie la Elysee, unde au avut o intrevedere de o ora si jumatate. Dupa ce i-a strans mana cordial lui Chirac, care l-a condus pana la masina, Sarkozy a respins speculatiile ca ar viza functia prezidentiala in 2007, afirmand ca "nu s-a gandit inca" la asta! Ca se gandeste, si inca serios, si ca acesta este singurul motiv pentru care, ca sa preia conducerea UMP, a acceptat sa demisioneze din guvern nu mai este un secret pentru nimeni. Iar sustinatorii lui Chirac, "chirachienii", cum ii denumeste presa franceza, au inceput deja sa-l deplanga pe actualul presedinte, spunand ca nimeni nu va reusi, ca el, sa ii "uneasca pe francezi". Alegatorii, inclusiv membrii UMP, par insa a fi de alta parere, sanctionand veleitatile de gen "Statul (sau partidul) sunt eu", potrivite, poate, pentru Regele Soare, dar nu pentru un presedinte al celei de-a cincea republici.