Ieri, dupa ce a fost publicat in Monitorul Oficial al Ucrainei, a intrat in vigoare decretul presedintelui Iuscenko de dizolvare a Parlamentului de la Kiev.

Criza politica din capitala Ucrainei este consecinta mai multor luni de tensiuni politice intre presedintele pro occidental Viktor Iuscenko, propulsat in fruntea statului vecin de "Revolutia Portocalie" din 2004 si premierul pro moscovit Viktor Ianukovici, sustinut de o majoritate politica de aceeasi orientare.

"Nu este numai dreptul, ci si datoria mea sa dizolv Parlamentul", a declarat presedintele Ucrainei intr-un discurs televizat, stabilind ziua de duminica 27 mai ca data a alegerilor legislative anticipate. Decizia sa a fost sarbatorita in cursul noptii de luni spre marti de numerosi sustinatori ai opozitiei, care s-au bucurat ca a fost dizolvat Legislativul "corupt, nepopular si anti-national" si au aclamat cu entuziasm sosirea fostului premier de orientare pro occidentala Iulia Timosenko, venita sa-i multumeasca lui Iuscenko "pentru decizia sa curajoasa".

In acelasi timp, sustinatorii guvernului si ai parlamentului proaspat dizolvat au anuntat sosirea la Kiev a zeci de mii de suporteri din toata tara, amenintind cu o contra manifestatie de proportii. In acest context, declaratia ministrului Apararii, Anatoli Hritsenko - un apropiat al presedintelui - ca "armata ucrainiana va executa ordinele sefului ales al statului" a alimentat speculatiile (intretinute de mai multi parlamentari pro-Ianukovici) privind deplasarea unor trupe speciale ale armatei si politiei, sustinute de tancuri, la Kiev. Masurile de securitate in jurul institutiilor statului au fost intensificate, dar zvonurile au fost dezmintite de purtatorul de cuvint al politiei ucrainene, Konstantin Cealii, care le-a calificat ca "nefondate" si a precizat ca politia din capitala Ucrainei "aplica legea in ritm normal".
Armata e cu... presedintele, iar Parlamentul, cu premierul

La rindul sau, premierul pro-rus Ianukovici a ripostat. In cazul in care seful statului "nu anuleaza decretul (privind dizolvarea Parlamentului), nu doar alegerile legislative anticipate, ci si alegerile prezidentiale anticipate vor fi inevitabile", a explicat Ianukovici in prezenta a mai multor mii de sustinatori reuniti in fata Legislativului de la Kiev.

Citeste si:

Decizia presedintelui de a dizolva Legislativul este "nu doar eronata", ci indreptata chiar "impotriva poporului ucrainean", considera Ianukovici, care a promis ca Executivul va face totul pentru "a proteja Parlamentul si regimul constitutional". Pe aceeasi pozitie se situeaza si Parlamentul ucrainean, care apreciaza ca decretul de dizolvare semnat luni de presedintele Viktor Iuscenko pare a fi inceputul unei lovituri de stat. Anuntind ca nu va respecta decizia sefului statului, legislativul de la Kiev a interzis Guvernului sa finanteze alegerile anticipate, convocate de seful statului pentru data de 27 mai.

Scurta istorie a unui "conflict intre palate"

Tensiunile dintre Parlament si premier, pe de o parte, si presedinte, de cealalta, au inceput inca din august, de la investirea filorusului Ianukovici in functia de prim-ministru. Vizibil deranjat ca aliatii sai din timpul "Revolutiei Portocalii" au fost incapabili sa formeze un guvern, Iuscenko a amenintat ca va dizolva Legislativul in cazul in care coalitia de guvernare, formata din trei partide, nu va renunta la recrutarea membrilor opozitiei.

Luna trecuta insa, 11 parlamentari ai opozitiei pro occidentale si pro prezidentiale au trecut "cu arme si bagaje" in tabara lui Ianukovici (care, dispunind initial de 239 din cele 450 de mandate parlamentare, si-a asigurat astfel o majoritate confortabila de 260 de deputati), incalcind astfel prevederile Constitutiei, potrivit careia o coalitie poate fi extinsa doar prin aderarea unor noi factiuni si nu doar a unor simpli membri. Situatie pe care portocaliul Iuscenko, sprijinit nu doar de armata, ci si de serviciile secrete SBU, s-a grabit s-o speculeze.