Comunistii, din nou la putere in Republica Moldova

Asa cum anticipau sondajele efectuate la iesirea de la urne, la alegerile parlamentare din Republica Moldova, Partidul comunistilor (PCRM) a inregistrat o victorie zdrobitoare. Dupa centralizarea tuturor voturilor exprimate, Comisia Electorala Centrala a dat publicitatii ieri rezultatele finale.

Participarea la vot a fost de 63,71% din cei 2,3 milioane de moldoveni inscrisi pe liste, prezentandu-se la urne circa 1,53 de milioane. Astfel, comunistii lui Voronin au obtinut 46,09 la suta din voturile alegatorilor, blocul centrist "Moldova Democratica" (BMD) al lui Serafim Urecheanu - 28,3 la suta si Partidul Popular Crestin-Democrat (PPCD) - 9,1 la suta.

Conform acestor procente, reprezentativitatea in Parlament va fi net in favoarea comunistilor: acestia vor dispune de 56 din 101 mandate in Parlament, BMD va detine 34, iar PPCD - 11. Avand in vedere ca pentru formarea guvernului si alegerea conducerii Parlamentului sunt necesare 52 de voturi, se poate afirma ca partidul lui Vladimir Voronin a marcat inca o reusita politica. insa numarul mandatelor nu ii permite, in schimb, sa desemneze presedintele tarii, pentru care este necesara o majoritate de 61 de voturi.

Trebuie mentionat ca nici un alt partid, alianta sau candidat independent nu a reusit sa depaseasca pragul electoral, cel mai aproape de acesta situandu-se Partidul Social Democrat, cu 4,6% din optiunile de vot. Prin urmare, pentru a numi seful statului, Partidul Comunistilor va avea nevoie de o alianta cu una dintre celelalte doua formatiuni, insa cei doi lideri ai opozitiei au refuzat categoric pana in acest moment sa intre intr-o alianta politica cu partidul lui Voronin.

Tot ieri, misiunea OSCE, venita sa monitorizeze alegerile din Moldova, si-a prezentat raportul referitor la desfasurarea campaniei si a modului in care s-a desfasurat scrutinul. Concluzia principala a fost ca alegerile s-au desfasurat "in general, in conformitate cu standardele internationale", drept pentru care se poate spune ca alegerile "au fost libere si corecte". Cu toate acestea, au fost inregistrate numeroase incalcari ale conditiilor de desfasurare a campaniei si accesul la mass-media a formatiunilor politice. Cele mai multe critici s-au indreptat spre faptul ca institutiile audiovizuale au limitat accesul partidelor la dreptul de antena prin impunerea unor "regulamente ambigue si restrictive".

Televiziunea publica, Moldova 1, a fost extrem de partinitoare fata de partidul de guvernamant al lui Vladimir Voronin, inducand astfel electoratul in eroare. De asemenea, autoritatile locale au incercat sa obstructioneze desfasurarea scrutinului in centrele de votare si au existat cazuri de hartuire a candidatilor, activistilor electorali, membrilor de partid si reprezentantilor presei de opozitie. Solutia centrelor amenajate pentru cetatenii transnistreni, care au votat cu pasaport valabil in mai multe state din CSI, a fost una "provizorie si neadecvata".

Seful delegatiei parlamentare a Consiliului Europei, Andre Kvakkestad, a constatat "cu regret" ca nici la aceste alegeri autoritatile moldovene nu au respectat recomandarea OSCE de a micsora pragul electoral de la 6 procente la 4, ceea ce a influentat in mod negativ rezultatele si distribuirea mandatelor in Parlament. Tot referitor la desfasurarea votului, OSCE a mai remarcat o prezenta politieneasca nejustificat de mare la evenimentele electorale, precum si lipsa listelor de votanti, ceea ce a condus in egala masura la sporirea confuziei in randul electoratului.

Ceva mai sceptic fata de corectitudinea acestor alegeri s-a declarat insa Cristian Parvulescu, directorul "Pro Democratia", aflat si el la Chisinau si caruia numaratoarea voturilor i s-a parut "destul de suspecta". in viziunea acestuia, nu se explica discrepanta dintre rezultatele exit-pollurilor si cele prezentate de CEC, in conditiile in care aproximativ un milion de cetateni moldoveni sunt plecati la munca in strainatate. Conform datelor prezentate de Comisia Electorala, ar rezulta ca cetatenii ramasi in Republica Moldova ar fi participat la vot intr-o proportie covarsitoare, ceea ce este destul de putin probabil.

Domnul Parvulescu a mai aratat ca la fel de ciudata este si stampilarea voturilor, ca multe dintre ele ar fi putut fi stampilate anterior, precum si ca personalul din sectiile de votare deschidea buletinele de vot, ceea ce anuleaza, de fapt, caracterul secret al votului. De asemenea, directorul Pro Democratia a indicat ca numarul mare de candidati independenti inscrisi in cursa electorala, ar putea fi o tactica a comunistilor de a crea confuzie in randul alegatorilor si de a smulge astfel voturi care sa fie apoi redistribuite respectivului partid. in ciuda neregulilor deci, scrutinul a fost validat, in parte intrucat capacitatea misiunii de observatori internationali de a depista amploarea fraudelor este limitata, acestia putand sesiza, precum sublinia Cristian Parvulescu, "doar vicii ale sistemului de votare".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe