E vorba despre 12 membri ai misiunilor Apollo. Acum insa, europenii sunt hotarati sa-si ia revansa. Astfel ca, in 2012 va fi trimisa o sonda lunara germana, tinandu-se cont ca nemtii au contribuit financiar cel mai mult la proiectele spatiale continentale. Prin urmare, vor avea intaietate, spune prof. dr. Heino Falcke, de la Institutul de Radioastronomie Max-Planck. Dar nici aceasta misiune nu va fi ieftina. Germania va cheltui anual, pana atunci, 800 milioane de euro, iar sonda insasi va costa intre 300 si 400 de milioane de euro. Potrivit crestin-democratului Peter Hintze, responsabil cu domeniul cercetarilor spatiale, in guvernul de la Berlin, nemtii nu vor face totul singuri, ci vor fi implicati intr-un proiect international. Sonda va inconjura Luna timp de patru ani, perioada in care va fotografia si va trimite pe Pamant date despre satelitul natural. Pasul urmator, dupa expedierea sondei, va fi trimiterea unei expeditii umane europene, care sa si monteze, eventual, un radiotelescop. Acesta ar urma sa capteze semnale nedepistabile pana acum, legate de inceputurile universului. In fine, planul cel mai indraznet vizeaza instalarea unei statii permanente pe Luna, care sa pregateasca misiuni pe Marte. Prof. dr. Johann-Dietrich Wörner, directorul Centrului pentru Calatorii Aeriene si Spatiale, a declarat, pentru ziarul "BILD": "Luna este extrem de interesanta din punct de vedere stiintific, ea contine informatii despre istoria Terrei si, spre deosebire de alte corpuri ceresti, nu a fost atat de cercetata. Ne asteptam sa gasim, spre exemplu, apa la polii Lunii" (intre 1998 si 1999, sonda Lunar Prospector trimisa de NASA a orbitat in jurul Lunii si a cartografiat nivelurile de hidrogen din apropierea polilor. Nivelurile inalte de hidrogen descoperite indica faptul ca ar putea exista miliarde de tone de apa inghetata sub un strat subtire de sol). Wörner a mai spus ca nu trebuie sa credem ca astronautii vor zbura direct de pe Luna pe Marte. "Luna va fi doar teren de antrenament".

Batalia pentru cucerirea satelitului pamantesc se anunta insa una acerba, unul dintre motive fiind Heliul 3, un gaz extrem de rar pe Terra, care ar putea fi folosit pentru producerea de energie electrica. Specialistii sunt de parere ca Luna ar avea rezerve de Heliu 3 de ordinul a 500 milioane de tone, iar nevoile energetice ale Europei si ale Statelor Unite ar putea fi satisfacute, pentru o lunga perioada de timp, doar cu 25 de tone din miraculosul gaz! Se explica astfel de ce, in ianuarie 2004, presedintele Bush a anuntat ca NASA va reincepe misiunile umane de explorare a Lunii, cel mai devreme in 2015 si cel mai tarziu in 2020. Pentru pregatirea expeditiilor, NASA va trimite o sonda numita Satelitul Lunar de Recunoastere (LRO), care va orbita in jurul Lunii,la joasa altitudine (aproximativ 50 km), din 2008. Sonda va cauta cele mai bune locuri de aselenizare ale viitoarelor misiuni cu roboti sau oameni, va identifica eventualele resurse si va investiga nivelul radiatiilor din punctul de vedere al impactului pe care-l vor avea asupra oamenilor. Si presedintele Vladimir Putin a anuntat intentia Rusiei de a construi o baza pe Luna, pana in 2015.

Scopul principal va fi extractia de Heliu-3, care ar urma sa fie utilizat pentru viitoarele reactoare bazate pe fuziune. Gazeta.ru il citeaza pe seful companiei care a construit navetele Soyuz si Progress, Nikolai Sevastyanov: "Avem de gand sa construim o baza lunara permanenta pana in 2015, iar pana in 2020 sa incepem furnizarea, la nivel industrial, a izotopului Heliu 3".