Potrivit AFP, initiativa vizeaza in special contributia energiei nucleare la reducerea gazelor cu efect de sera. Astfel, planul energetic si climatic adoptat de sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana, la summit-ul de la Bruxelles, atinge mai multe puncte fierbinti. In ce priveste incalzirea climatica, UE isi ia "independent angajamentul ferm de a reduce pana in 2020 emisiile de gaze cu efect de sera cu cel putin 20%, fata de 1990". Acest obiectiv ar putea creste la 30% in cadrul unui acord mondial, daca "alte tari isi iau angajamentul de a face reduceri comparabile" si daca "tarile in curs de dezvoltare mai avansate isi aduc o contributie adaptata la responsabilitatile si capacitatile sale". In ce priveste tarile dezvoltate, acestea ar trebui sa isi reduca emisiile pana in 2050 cu 60 pana la 80% fata de 1990.

Biocarburantii, scosi in fata

Totodata, energiile regenerabile (eoliene, solara etc) trebuie sa reprezinte, pana in 2020, 20% din consumul energetic total al UE. Repartizarea acestui efort obligatoriu intre "Cei 27" se va face in stransa colaborare cu statele membre si va tine cont de "de punctele de plecare diferite" ale acestora (nivelul existent de energie eoliana, paleta energetica si potentialul fiecarei tari). De asemenea, biocarburantii trebuie obligatoriu sa reprezinte cel putin 10% din consumul total de benzina si motorina din transporturi. In ce priveste eficienta energetica, proiectul propune economisirea a 20% din consumul total de energie pana in 2020 prin utilizarea mai eficienta a energiei in constructii, industrie si transporturi.
Cei 27 invita concret Comisia sa faca propuneri specifice privind iluminatul birourilor si strazilor (care sa poata fi adoptate pana in 2008) si in ceea ce priveste becurile incandescente si iluminatul locuintelor (care sa poata fi adoptate pana in 2009). Fiecare stat membru va decide daca va recurge sau nu la energia nucleara.

Separarea activitatilor de productie

Citeste si:

De asemenea, Comisia trebuie sa clarifice pana in iunie masurile propuse pentru a creste concurenta, precum separarea "efectiva" a activitatilor de productie si gestionare a retelelor (decuplare).
Va fi necesara, totodata, si numirea de coordonatori europeni pentru proiectele de interconexiune prioritare in retelele energetice, precum Franta, Spania sau Germania, Polonia si Lituania. In ce priveste securizarea si diversificarea surselor de aprovizionare, proiectul cere mai multa unitate de pozitie intre tarile membre; finalizarea noului acord de cooperare cu Rusia, in special in domeniul energiei; consolidarea relatiilor UE cu Asia Centrala, regiunile de la Marea Caspica si Marea Neagra; consolidarea relatiilor cu Algeria, Egiptul si alte tari producatoare.

Dreptul la constrangere - in disputa

Sefii de state si guverne nu au reusit sa ajunga la un acord cu privire la caracterul coercitiv al obiectivului general, cea mai controversata problema din cadrul summit-ului. Anumite state la inceput reticente, cum ar fi Franta, Finlanda sau Polonia, s-au declarat pregatite sa se alature obiectivului european mediu de 20 la suta (fata de circa sapte procente in prezent), dar au cerut ca viitoarea repartitie intre state sa tina cont de specificitatile lor energetice.

"Pe baza obiectivului general, obiectivele nationale specifice vor fi elaborate cu deplina implicare a statelor membre, cu grija pentru o repartitie corecta si adecvata, tinand cont de diferitele puncte de plecare nationale, printre care nivelul energiilor regenerabile si paleta energetica", se subliniaza in viitorul text. Asa cum a fost prevazut, proiectul de text al celor 27 de state membre UE arata ca acordul lor de a se angaja sa "reduca emisiile de gaz cu efect de sera cu cel putin 20 la suta pana in 2020, spre deosebire de 1990".