In aceste doua tari, teritoriul este impartit in circumscruptii in care se alege cate un singur deputat, anume acela care obtine cel mai mai mare numar de voturi.

In Regatul Unit se aleg 646 de deputati, in cadrul unui scrutin cu un singur tur, ceea ce inseamna ca in unele circumscriptii invingatorul a obtinut cu putin peste 30 la suta din voturi.

Per ansamblu, Partidul Laburist a obtinut 35 la suta din voturi, dar 55 la suta din mandate (355 din 646), Partidul Conservator 32 la suta din voturi si 30 la suta din mandate (198), iar Partidul Liberal Democrat, cu 22 la suta din voturi a obtinut sub 10 la suta din mandate (62).

Un calcul simplu arata ca in timp ce pentru Partidul Laburist numarul mediu de voturi necesar obtinerii unui deputat este de circa 27 de mii, pentru Partidul Conservator acest numar se ridica la 44 de mii, ajungand pentru Partidul Liberal Democrat la 96 de mii.

Dupa cum se poate observa, in Marea Britanie, si dupa cum vom vedea de fapt pretutindeni in Europa, scrutinul majoritar uninominal avantajeaza partidul clasat pe locul intai si dezavantajeaza, din ce in ce mai flagrant, partidele clasate de la locul 2 in jos in termen de voturi.

Avantaj pentru partidul clasat pe primul loc

Franta isi alege cei 577 de deputati printr-un scrutin majoritar uninominal cu 2 tururi.

Este ales din primul tut deputatul care obtine majoritatea absoluta a voturilor exprimate, in caz contrar calificandu-se in turul doi candidatii care obtin un numar de voturi mai mare decat un procent 12,5 la suta din totalul de alegatori inscrisi pe listele electorale.

in practica, acest scrutin duce la dueluri in turul doi intre candidatul dreptei (UMP sau UDF) si candidatul stangii (PS, PC, Verzi) desi uneori au loc trilaterale cu participarea Frontului National (dreapta nationalista).

Aici efectul deformant al scrutinului majoritar uninominal este si mai dramatic: Uniunea pentru o Miscare Populara (UMP) a obtinut 33,7 la suta din voturi in turul intai si 357 de deputati (62 la suta), iar Partidul Socialist 24 la suta si 140 de mandate (24 la suta).

In schimb, Frontul National cu 11 la suta in primul tur a obtinut 0 (zero) deputati.

Uniunea pentru Democratia Franceza (UDF) - aliatul UMP - cu 4,8 la suta in turul intai a obtinut 29 de deputati (5 la suta), iar aliatul Socialistilor, Partidul Comunist (PC), tot cu 4,8 la suta, a obtinut 21 de mandate (4 la suta).

Izolarea Frontului National este fatala in acest tip de scrutin in timp ce posibilitatea de a face aliante pentru turul 2 joaca in avantajul un partide mai mici ca UDF si PC.

Scrutinul mixt

in alte cateva tari europene scrutinul majoritar uninominal este folosit in combinatie cu scrutinul proportional de lista, alegatorii avand aici doua voturi.

Citeste si:

Acest tip ce scrutin este folosit in Germania, Ungaria, Albania si Lituania.

Scrutinul din Germania este insa proportional ca rezultat final, deoarece, desi se aleg 299 de deputati prin scrutin majoritar uninominal cu un singur tur si 299 de deputati prin scrutin proportional de lista, structura Bundestagului - camera inferioara a Parlamentului - este data de structura totalului pe tara a votului proportional (Zweitstimme).

Mai asemanator cu votul din Marea Britanie si Franta este cel din Albania, unde 100 de deputati se aleg prin scrutin majoritar uninominal si 40 prin scrutin proportional de lista, rezultatul final calculandu-se separat si nu ca in Germania.

In Ungaria 176 din cei 386 de deputati se aleg prin scrutin majoritar uninominal cu doua tururi, restul prin scrutin proportional de lista.

In Lituania din cei 141 de deputati, 71 sunt alesi prin scrutin majoritar uninominal iar 70 prin scrutin proportional de lista.

Chiar si in aceste tari insa, la scrutinul majoritar uninominal avantajul este covarsitor de partea celor doua mari partide.

in Germania Uniunea Crestin Democrata si Partidul Social Democrat au invins in 295 din 299 de circumscriptii, in Ungaria Parzidul Socialist au castigat 172 de circumscriptii din totalul de 176, iar in Albania Partidul Democrat si Partidul Socialist s-au situat pe primul lor in 98 din 100 de circumscriptii.

Cu alte cuvinte, in 98 la suta din circumscriptii sunt reprezentate doar doua partide, cele clasate la nivel national pe primele doua locuri.

Aceste procentaje distrug mitul, inradacinat in mintea multor cetateni din Romania, ca scrutinul majoritar uninominal duce la alegerea "celor mai buni dintre cei mai buni".

Studiile efectuate atat in Marea Britanie cat si in Franta arata ca alegatorul, chiar la scrutinul uninominal alege cu precadere partidul, nu persoana.

Nu arareori, deputati populari ai partidului de guvernamant sau chiar ministri pierd alegerile in circumscriptia lor, platind pretul impopularitatii guvernarii in fata unor ilustri necunoscuti.

Efectul principal al scrutinului majoritar uninominal nu este "purificarea clasei politice" sau calea patrunderii in parlament a unor "neprihaniti", asa cum isi imagineaza multi romani, ci intarirea bipartismului.

Avantajul acestui scrutin este simplificarea spectrului politic, guverne monocolore si o posibilitate mai usoara de a scapa de guverne impopulare.

Dazavantajul este reprezentativitatea mai redusa decat aceea a scrutinului porportional si, ca atare, demotivarea unor segmente ale electoratului fara sanse de a fi reprezentate.