Presedintele Republicii italiene, Giorgio Napolitano a inceput ieri dimineata consultari politice pentru a decide soarta crizei politice generata de demisia din ajun a premierului Romano Prodi. Conform Constitutiei, seful statului poate opta fie sa supuna guvernul de centru-stanga unui vot de incredere in cele doua Camere ale legislativului, fie sa-i incredinteze lui Prodi formarea unei noi echipe. Mai exista si o a treia varianta, cea a dizolvarii Parlamentului, pentru convocarea de alegeri. Este scenariul ultimei solutii. Discutiile au continuat toata dimineata, primul convocat fiind presedintele Camerei deputatilor, Fausto Bertinotti, din partea partidului Ronfondari comuniste. Mai fusesera chemati alti fosti presedinti si sefi de grupuri parlamentare. Spre seara era asteptata o interventie a presedintelui Napolitano. Prodi nu era obligat sa-si depuna cererea de eliberare din functie. Dar isi asumase responsabilitatea pentru politica lui externa. si a pierdut. Senatul i-a dat un vot negativ. Nu a fost un gest surpriza. Analistii anticipasera o asemenea evolutie. Totusi, principalele partide ale coalitiei de centru stanga vor ca Prodi sa fie reconfirmat ca sef al cabinetului. "Suntem gata sa-i acordam increderea noastra", a spus in acest sens, Dario Franceschini, liderul coalitiei.

Ceva mai tarziu Prodi insusi se declara efectiv pregatit sa conduca guvernul, dar cu conditia expresa ca majoritatea de centru stanga sa-i asigure sprijinul. "Prodi a recunoscut ca este vorba de o criza grava si ca el nu are o majoritate in Senat. Dar el este gata sa revina la carma cabinetului, numai ca are nevoie de suportul tutoror partidelor majoritatii", a spus purtatorul de cuvant al demisionarului, Silvio Sircana.

Afganistan si baza americana

Ce l-a dat jos pe Prodi, dupa noua luni de guvernare? Politica lui fata de Statele Unite, refuzul de a-si retrage trupele din Afganistan si planurile de extindere a bazei americane din apropiere de Vicenza. Zilele trecute, o demonstratie uriasa a protestat impotriva acestor proiecte de largire. O manifestatie care a mai inclinat un pic balanta in favoarea votului negativ din Senat. Iar scandalul atat de mediatizat in Peninsula si iscat de scrisoarea semnata de sase ambasadori straini in Italia, printre care si cel al Romaniei, prin care autoritatile de la Roma erau indemnate sa-si pastreze soldatii in Afganistan, a amplificat nemultumirea parlamentarilor. S-a vorbit inclusiv de tentativa de influentare a politicii interne, de amestec in treburile unui stat suveran. si intr-un caz si in celalalt, seful diplomatiei de la Roma, Massimo DŽAlema a spus ca la mijloc sunt relatii cu Statele Untie. "Ar fi un gest ostil din partea noastra", a explicat ministrul de externe. Miercuri seara, Prodi demisiona.

Citeste si:

De trei ori victima

Este pentru a treia oara cand Romano Prodi devine victima a retragerii sprijinului de catre aliatii sau comunisti. "Este un film pe care l-am mai vazut", spunea istoricul Marco Pannella. Prima data a fost in octombrie 1997. A doua oara un an mai tarziu, in octombrie 1998.

Il Profesore

Supranumit "Il Profesore", suspectat ca in tinerete ar fi lucrat pentru serviciile rusesti, Romano Prodi, fost presedinte al Comisiei europene este un om al compromisiului. Economist sobru, originar din regiunea Boloniei, el nu a mizat niciodata pe carisma pentru a-l invinge pe magnatul media si specialistul in marketing politic, Silvio Berlusconi. si-a facut intrarea in politica tarziu, la varsta de 50 de ani, in urma unui scandal de coruptie generat de operatiunea "Maini curate".