Kremlinul a urmarit reintrarea in posesia rezervelor energetice, asigurarea monopolului intern al productiei si transportului, iar, intr-o ultima etapa, o ofensiva de proportii pe piata occidentala. Cum petrolul rusesc nu valoreaza nimic daca nu-si gaseste cumparatori, expertii considera ca Moscova va accepta un parteneriat cu Vestul, in schimbul liberului acces pe piata europeana. Acest fapt este cel mai probabil in perioada presedintiei germane a UE, care coincide si cu ultimele luni de mandat ale lui Putin, considera Chris Weafer, director pentru strategii la Alfa Bank Moscova, citat de "The Guardian".

Nasterea gigantilor

Printr-o opozitie sistematica fata de orice investitii straine in constructia de oleoducte si gazoducte, Putin a creat ceilalti doi giganti petrogazosi: Gazprom si Rosneft. Oligarhii au fost indepartati pe rind: Mihail Hodorkovski, finantator al opozitiei, a fost arestat, iar Kremlinul s-a ales cu o mare parte din activele Yukos. Roman Abramovici, neimplicat in politica, a primit 13 miliarde de dolari in schimbul companiei Sibneft.

Citeste si:

Recuperarea Rusiei

In 2006, Exxon, cea mai mare companie petroliera din lume, s-a inclinat in fata Kremlinului, fiind fortata sa renunte la pachetul majoritar de actiuni in exploatarile petroliere Sahalin 1 (2,3 miliarde de barili de petrol si 6 trilioane de metri cubi de gaze naturale). Intr-un mod similar, Gazprom a cistigat suprematia in fata celor de la Shell in exploatarea de gaze naturale Sahalin 2. In urma cu o saptamina, Moscova a decis destinul resurselor din Oceanul Arctic, estimate la 160 de miliarde de barili de petrol: Gazprom si Rosneft au primit monopolul exploatarii lor. "Vorbim de o regiune cu o importanta egala cu cea a Marii Nordului", a declarat Jonathan Stern, de la Institutul Oxford pentru Energie.