Executia lui Saddam Hussein a reaprins dezbaterea asupra pedepsei cu moartea, la nivel mondial. Italia, Marea Britanie, Vaticanul si Germania si-au reafirmat pozitia impotriva condamnarii la moarte, noul secretar general al ONU a optat pentru o declaratie ambigua, iar Israelul si Iranul au salutat executia lui Saddam.

"Deplorabil" si "aberant"

Premierul italian Romano Prodi a anuntat ieri ca tara sa va lansa o campanie pentru interzicerea pedepsei cu moartea pe plan mondial. Italia a facut deja un apel catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, avind antecedente pentru aceasta propunere, in 1994 si in 1995. O pozitie ferma a avut si Vaticanul, care a reamintit ca "o pedeapsa capitala constituie intotdeauna o veste tragica si un motiv de tristete, chiar daca priveste o persoana vinovata de crime grave".

In acelasi registru, vicepremierul britanic John Prescott a gasit executia fostului presedinte irakian "deplorabila", iar premierul Tony Blair s-a declarat impotriva pedepsei cu moartea imediat dupa verdict. "Sintem impotriva pedepsei capitale, indiferent ca e vorba despre Saddam sau despre altcineva", a spus la acea vreme premierul pentru BBC. Reg Keys, tatal unui soldat britanic ucis in Irak, a sustinut pozitia oficialitatilor din Marea Britanie, fiind de parere ca pretul mortii lui Saddam a fost prea mare. "Sint de acord ca a fost un dictator, dar executia lui transmite un mesaj gresit", a adaugat Keys. Malcom Smart, reprezentantul Amnesty International, a declarat executia "aberanta", in schimb, cancelarul german Angela Merkel, desi se opune pedepsei capitale, "respecta condamnarea la moarte a lui Saddam".

ONU, intre da si nu

Citeste si:

Noul secretar general al Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, a pastrat o pozitie ambigua. Desi ONU s-a declarat mereu impotriva pedepsei cu moartea, Ki-moon a comentat doar ca Saddam a comis "crime odioase si atrocitati impotriva poporului irakian". O declaratie mult mai clara a facut insa colegul sau Ahraf Qazi, reprezentantul special al ONU in Irak, care a spus ca organizatia "continua sa se opuna pedepsei capitale, chiar si in cazul crimelor de razboi, al crimelor impotriva umanitatii sau al genocidului".

In fata protestului lui Prodi, oficialii irakieni au replicat ca italienii nu au nici un drept sa condamne executia lui Saddam, dupa ce, la sfirsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Benito Mussolini a fost omorit si lasat sa atirne intr-o piata din Milano, spre deliciul multimii. Verdictul in cazul lui Saddam a fost salutat, de altfel, de liderii din Israel si din Iran, care au declarat ca "s-a facut dreptate" si irakienii au iesit victoriosi.

Americanii, ca africanii

In prezent, 69 de tari pastreaza inca pedeapsa capitala in legislatie, numarul statelor care o si executa fiind insa mult mai mic, potrivit organizatiei Amnesty International. Acum 30 de ani, doar 16 tari abolisera aceasta pedeapsa, iar in prezent, lista numara 88 de state. Uniunea Europeana, America Latina, Canada, Turcia si majoritatea tarilor din regiunea Pacificului, printre care Australia si Noua Zeelanda, au renuntat la pedeapsa cu moartea, in timp ce SUA si multe state din Asia si din Africa o pastreaza in legislatie.

Astfel, in 2005, peste 2.100 de oameni au fost executati, in 22 de tari, si alti 5.100 au fost condamnati in 53 de state. 94% dintre executii au avut loc in China, Iran, Arabia Saudita si in SUA. Statele Unite au executat in 2005 peste 60 de detinuti, iar anul trecut peste 3.400 au fost condamnati la moarte. Voci impotriva acestei pedepse s-au ridicat insa si in statele americane. O comisie legislativa a propus chiar ca New Jersey sa fie primul stat care sa interzica pedeapsa cu moartea dupa reintroducerea ei de acum 35 de ani. Alte opt state, printre care si New York, au suspendat executiile din ultimii ani, din cauza deciziilor judecatoresti. In 1972, Curtea Suprema a SUA a oprit toate executiile, dupa care 38 de state si-au rescris legislatia, pentru a reintroduce aceasta practica.