In 1989, Augusto Pinochet spunea: “Ma voi duce in rai. Unde credeti ca ar trebui sa ma duc? In iad? Nu, nu va faceti griji, ma voi duce in rai”.

In varsta de 91 de ani, generalul care a impiedicat instaurarea unui regim comunist in 1973 a murit pe 10 decembrie, in urma unei insuficiente cardiace, si a fost incinerat saptamana trecuta, fara sa beneficieze de onoruri de stat. Raman in urma intrebari legate de trecutul sau istoric si de responsabilitatea pentru victimele civile din timpul regimului sau.

Moartea lui Augusto Pinochet a lasat societatea chiliana divizata. Pasiunile politice si inexistenta unei distante pentru o cercetare istorica impartiala au dus, saptamana trecuta, la exacerbarea tensiunilor latente de dupa sfarsitul regimului de forta, in 1990. Memoria lui Pinochet este pretuita de aceia care il considera drept erou national si salvatorul tarii pe plan economic.

De partea cealalta se afla cei care au avut de suferit in urma regimului Pinochet, urmasii acestora sau persoanele sensibile la discursul de stanga. In zece orase din Chile s-au inregistrat violente de strada, soldate cu ranirea a cel putin 40 de politisti. Michelle Bachelet, presedinta statului, a refuzat privilegiul funeraliilor de stat. Funeralii cu onoruri militare in prezenta familiei si a peste 60.000 de simpatizanti au fost organizate marti, 12 decembrie. Trupul fostului dictator chilian a fost incinerat in noaptea de marti spre miercuri la cimitirul Parcul Marii din orasul de coasta Concon, la 130 de kilometri de Santiago, au anuntat surse locale, citate de AFP. Dupa incinerare, cortegiul funerar, format din cinci masini, a parasit cimitirul, transportand cenusa lui Pinochet, care a fost lasata in grija familiei.

Istoria ca telenovela

De-a lungul ultimilor zece ani ai vietii sale, Pinochet a stat sub amenintarea proceselor pentru crime impotriva umanitatii si fraude, insa starea precara a sanatatii l-a tinut departe de boxa acuzatilor. Intre 1973 si 1990, cand Pinochet a condus Chile, cel putin 3.000 de persoane au fost ucise sau au disparut fara urma, iar alte cateva mii au fost torturate. Unul dintre cele mai cunoscute incidente, care de altfel a constituit baza pentru acuzarea lui Pinochet, este "Caravana Mortii" - o echipa compusa din militari, care, in 1973, a executat oponenti ai regimului din mai multe orase.

La 11 septembrie 1973, o junta militara a inlaturat regimul de stanga al lui Salvador Allende. Pinochet s-a aflat la conducerea statului pana in 1990. De atunci, nu a existat o recunoastere oficiala a crimelor din partea guvernului de la Santiago si nici vreo actiune penala impotriva vreunui militar. Pinochet a dat, in 1978, o lege care impiedica orice actiune impotriva celor care au comis abuzuri la adresa drepturilor omului inainte de aceasta data.

Convingeri solide

Suferinta si moartea lui Pinochet ofera ocazia unei recuperari a istoriei, proces care parea compromis. Pe data de 25 noiembrie, la implinirea a 91 de ani, Pinochet a facut prima declaratie publica de recunoastere a greselilor trecutului. "Imi asum responsabilitatea politica pentru tot ce s-a intamplat," a fost declaratia lui Pinochet, citita de sotia sa. El insa si-a aparat actiunile, justificand ca armata a trebuit sa reactioneze impotriva Guvernului lui Allende, pentru ca tensiunile sociale si politice erau o amenintare la adresa integritatii teritoriale a statului.

Sub Pinochet, Chile a realizat o serie de reforme economice - liberalizare si privatizare -, care au fost premisa pentru o crestere economica sustinuta. Dupa 1990, cand a renuntat la puterea politica, Pinochet a pastrat functia de comandant al Armatei pana in martie 1998, data la care a devenit senator pe viata. Crezandu-se protejat de imunitatea parlamentara, acesta s-a dus, in septembrie 1998, la Londra, unde a fost arestat si retinut timp de 503 zile, la cererea judecatorului spaniol Baltasar Garzon.

Eliberat din motive umanitare, Pinochet s-a intors in Chile, la data de 3 martie 2000, pentru a raspunde plangerilor adresate Justitiei. A fost inculpat in decembrie pentru rapiri si asasinarea opozantilor. Curtea Suprema a clasat cazul la 1 iulie 2002, considerand ca o usoara forma de dementa senila de care ar suferi Pinochet nu ii permite fostului dictator sa-si asigure apararea. Pentru a se ajunge la aceasta concluzie au fost efectuate teste medicale, prilej pentru un tabloid din Santiago sa titreze: "Ce nevoie mai e de teste? Numai un psihopat ar arunca oameni in ocean".

In 2004, Justitia relanseaza urmaririle in Dosarul "Condor", un plan comun al dictaturilor sud-americane pentru a-i elimina fizic pe opozanti. Curtea Suprema decide ridicarea imunitatii de care beneficia fostul dictator ca fost presedinte, iar de atunci au aparut si acuzatiile de fraude financiare.

Implicarea CIA

Arestarea lui Pinochet in Marea Britanie a capatat o valoare simbolica deosebita, consacrand principiul international potrivit caruia orice stat poate inculpa persoane vinovate de anumite infractiuni. In revista "Foreign Affairs", fostul secretar de stat american Henry Kissinger a afirmat ca jurisdictia universala risca sa aduca "tirania judecatorilor in locul celei a guvernelor". In dosarul Chile, Kissinger nu poate fi insa o voce neutra, intrucat, in 1973, se afla in administratia lui Richard Nixon si avea cunostinta de implicarea CIA in lovitura de stat de la Santiago.

Dupa experienta cubaneza si "Criza Rachetelor", SUA nu isi mai puteau permite sa aiba pe continent un alt aliat al URSS. Potrivit unor documente scoase in ultimii ani din arhivele de la Washington, CIA a contribuit la crearea unei situatii violente si haotice care sa justifice lovitura de stat militara. De altfel, Colin Powell, secretarul de stat american din primul mandat al lui George W. Bush, a declarat recent: "Aceasta nu este o parte a istoriei americane de care suntem mandri".

Consecinte politice

Atmosfera actuala din Chile poate fi folosita drept un bun ferment pentru o reconciliere nationala, pentru o lamurire a aspectelor politice si juridice care par de nerezolvat.
Pe plan politic, coalitia de centru-stanga Concertacion, care a condus toate guvernele de la restabilirea democratiei, in 1990, nu mai pare intimidata de vreun general din armata. Michelle Bachelet si-a permis sa respinga ideea unor funeralii de stat sau a unui doliu national. Tatal acesteia, general de aviatie si opozant al regimului militar, a murit dupa ce a fost arestat in urma loviturii de stat. Insasi doamna Bachelet a fost retinuta o scurta perioada. Argumentul sau a fost ca o persoana acuzata de asasinate si evaziune fiscala nu merita onoruri speciale.

Pana la arestarea din 1998 de la Londra, aproximativ 40% dintre chilieni il sustineau pe fostul dictator. De atunci, multi si-au reconsiderat atitudinea, inclusiv politicienii de dreapta. Nici unul dintre cei doi politicieni conservatori care au pierdut alegerile de anul trecut in fata lui Michelle Bachelet nu a venit la funeralii.
Problema este daca moartea lui Pinochet va schimba scena politica din Chile. Sigur este ca ar putea ajuta fortele de dreapta sa castige o majoritate in Parlament, pe care nu au mai avut-o din anii ’50, prin eliberarea de asocierea cu Pinochet. Analistii politici considera ca o conditie esentiala este, insa, aducerea in fata a unor politicieni fara legaturi cu trecutul. Impactul evenimentelor recente asupra coalitiei Concertacion ar putea fi la fel de mare. Creata in 1988 pentru a aboli dictatura prin referendum, coalitia este tinta acuzatiilor de coruptie.

Consecinte juridice

In plan juridic, asteptarile sunt mari din partea organizatiilor pentru apararea drepturilor omului. La manifestarile de bucurie de la Santiago, printre steagurile cu secera si ciocanul s-a remarcat sloganul "Anulati amnistia", cu referire la decretul din 1978. Multi dintre cei care au servit regimul Pinochet au imunitate in urma acestui decret, iar anularea acestuia i-ar aduce in fata Justitiei inainte de a fi prea tarziu, din punct de vedere biologic.

Procedurile legale de anulare a unei legi nu sunt simple, in primul rand pentru ca nu exista nici un precedent in jurisprudenta din Chile. O lege poate fi amendata sau schimbata, dar in acest caz ar fi ineficienta, pentru ca o noua lege nu poate actiona retroactiv.
O alta solutie ar fi reinterpretarea amnistiei printr-o lege care ar statua ca legislatia internationala prevaleaza fata de legislatia interna. Chile a ratificat Tratatul Curtii Inter-Americane pentru Drepturile Omului. Aceasta instanta a hotarat, in septembrie, ca legea amnistiei nu poate fi folosita pentru infractiunile pedepsite de legislatia internationala.

Antiteza perfecta

Gravele probleme de sanatate ale liderului cubanez Fidel Castro si moartea fostului dictator chilian Augusto Pinochet marcheaza sfarsitul unei epoci in care cei doi au fost, fiecare in felul sau, embleme ale Razboiului Rece in America Latina, comenteaza AFP. Cei doi apar intr-o fotografie din noiembrie 1971, in timpul unei vizite a lui Castro facuta prietenului sau Salvador Allende, in plina experienta a "caii chiliene a socialismului". Pinochet era atunci general de garnizoana si participa la primirea oficiala. Doi ani mai tarziu, Pinochet se afla la conducerea loviturii de stat impotriva lui Allende, care il va transforma in antiteza lui Castro, intr-un opozant categoric al comunismului in America Latina.

Situatia actuala "simbolizeaza sfarsitul unei epoci", a apreciat politologul chilian Ricardo Israel, directorul Centrului international pentru calitatea democratiei din Santiago. "Nimeni altcineva nu a ilustrat mai bine ceea ce a fost Razboiul Rece. Confruntarea lor le-a consolidat permanenta la putere. Pinochet a spus mereu, plin de orgoliu, ca a evitat «o noua Cuba» in Chile, in timp ce Castro a sustinut miscarile militare impotriva lui Pinochet." Pe de o parte era Castro - inamic al Statelor Unite, aliat al URSS si sursa de inspiratie pentru revolutiile de stanga. De cealalta parte se afla Pinochet, antimarxist, mare prieten al Washingtonului in America Latina, care va transforma tara in laborator pentru reformele liberale ale "Scolii din Chicago".

Cele doua personaje au avut in comun ideea ca erau "salvatorii patriei": Castro pentru ca l-a inlaturat de la putere pe dictatorul Batista si initial a ameliorat conditiile de viata, iar Pinochet pentru ca a distrus orice aspiratie comunista in tara sa si a initiat "miracolul economic chilian". La fel, cei doi nu au ezitat sa-si "exporte" crezul: Castro a sprijinit gherilele din intreaga regiune, iar Pinochet a centralizat informatiile care alimentau planul Condor. Aceasta confruntare ideologica de la distanta a fost ilustrata concret in 1986, cand Pinochet a fost tinta unei ambuscade a Frontului patriotic Manuel Rodriguez, de extrema-stanga.

Ultimul pe lista

>> Augusto Pinochet era ultimul supravietuitor dintre cei patru responsabili militari care au condus lovitura de stat de la 11 septembrie 1973 impotriva presedintelui socialist Salvador Allende, potrivit AFP. La doua saptamani dupa ce a fost numit comandant al armatei, Pinochet a pus capat "caii chiliene catre socialism", impreuna cu trei responsabili militari: amiralul Jose Toribio Merino, generalul Gustavo Leigh si generalul Cesar Mendoza.

Amiralul Merino a fost "organizatorul puciului", potrivit istoricului Patricia Arancibia Clavel. El a fost cel care la 9 septembrie le-a trimis un mesaj lui Pinochet si generalului Leigh pentru a fixa data de 11 septembrie. Lider al primei zone navale din Valparaiso, amiralul si-a asumat comandamentul marinei inainte de a intra in junta ca responsabil pentru politica economica. El a murit la varsta de 81 de ani, la 30 august 1996.

La 11 septembrie 1973, generalul Leigh, comandantul fortelor aeriene, a ordonat bombardarea palatului prezidential La Moneda, unde se afla Allende. Considerat cel mai dur om din junta si decis sa "extirpe cancerul marxist", el a fost demis la 24 iulie 1978 din cauza divergentelor cu Pinochet privitoare la tranzitia catre democratie. Leigh a murit la 29 septembrie 1999, la varsta de 79 de ani.

Generalul Mendoza, membru al corpului de carabinieri, a fost nevoit sa demisioneze la 2 august 1985, dupa ce un comando de-al sau a fost acuzat de Justitia chiliana ca a rapit si decapitat trei militanti comunisti, in martie acelasi an. El a murit la 13 septembrie 1996, la varsta de 78 de ani. II


Despre autor:

Sursa: Prezentonline.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.