Anul 2006 a fost unul plin de evenimente. Decis sa urmeze exemplul Ucrainei si Georgiei, presedintele Voronin se arata, in urma cu 12 luni, determinat sa dea o lectie Moscovei, demonstrandu-i ca Moldova este in stare sa supravietuiasca si fara ajutorul ei. Drept dovada, Voronin si-a multiplicat contactele cu omologii sai de la Kiev si Tbilisi, Viktor Iuscenko si Mihail Saakasvili, a procedat la o mai mare deschidere catre Romania, participand, rand pe rand, la tot felul de manifestari menite, intr-o masura mai mica sau mai mare, sa conduca la o limitare a influentei Rusiei in spatiul fost sovietic. Voronin a fost atent cu Uniunea Europeana, transmitand autoritatilor de la Bruxelles semnale de prietenie sincera si dezinteresata.

Suntem santajati!

In dialogul cu Moscova a abordat initial un ton de superioritate, al conducatorului stapan pe sine si decis sa apere cu orice mijloace si pret demnitatea lui si a tarii sale. Si ce daca vinurile noastre au fost oprite la granita rusa! Vom exporta in Romania, in Europa, in toata lumea - au dat asigurari autoritatile de la Chisinau, in fata embargoului impus de Rusia la importurile de bauturi spirtoase din Moldova. Suntem santajati de Kremlin! - au strigat oficialii lui Voronin. Rusia vrea sa destabilizeze situatia din tara, au afirmat ei. Uniunea Europeana a criticat Moscova, condamnand comportamentul dictatorial, reminiscentele imperialiste.

Moment de cotitura

Citeste si:

Au venit insa alegerile legislative din Ucraina, victoria opozitiei si numirea lui Viktor Ianukovici in functia de prim minstru. Conducerea transnistreana a aplaudat plina de speranta aceasta schimbare, estimand ca viitorul le surade din nou. Se avea in vedere o indulcire a pozitiei Kievului fata de regimul separatist de la Tiraspol. A fost un moment de cotitura. Ucraina, atat de aproape si de prietena, devenise dintr-o data straina. Georgia lui Saakasvili era prea departe. Iar tarile baltice aveau problemele lor de rezolvat, soarta Moldovei figurand printre prioritatile secundare. Ce era de facut?.. La summiturile - oficiale si neoficiale - ale CSI, Voronin nu a reusit o intalnire intre patru ochi cu presedintele rus. Intre timp, compania Gazprom a anuntat ca va majora pretul la gaze naturale pentru Moldova la peste 200 de dolari mia de metri cubi. Ceea ce insemna un dezastru. Intre timp, la Bucuresti, presedintele Traian Basescu anunta ca a propus Moldovei sa adere impreuna cu Romania la UE.

Posibile surprize

Cateva zile mai tarziu, intr-un interviu pentru presa moscovita, Voronin declara ca Rusia a fost si va ramane partenerul strategic al Moldovei. Cam in acelasi timp, practic, autoritatile de la Chisinau au vorbit de o intelegere cu Gazprom privind pretul la gazele naturale. Mai mult, au aparut din nou perspective bune pentru reluarea dialogului dintre Chisinau si Tiraspol, precum si de un plan al Rusiei de reglementare a crizei de pe Nistru. Pe acest fundal, Voronin a acuzat Romania de "implicare in treburile interne ale tarii", cerand Bucurestiului sa nu-i mai dea lectii, pentru ca Moldova este capabila sa se integreze si singura in UE. A venit, in sfarsit, si atat de asteptata intalnire cu omologul de la Kremlin, Vladimir Putin.

La scurt timp, Moscova dadea de veste ca vinurile moldovenesti se vor intoarce pe rafturile magazinelor rusesti. E adevarat, mai scumpe si mai putine. Dar mai bune. Concluzia - Voronin a ales sa intre din nou sub aripa "ocrotitoare" a Rusiei. Si sa se departeze de Romania. Numai asa Voronin isi poate pastra functia si puterea. O eventuala unificare cu Romania l-ar priva de toate aceste privilegii. E mai bine, prin urmare, ca lucrurile sa ramana cum au fost. Mai aproape de Rusia, mai "rece" cu Romania. Macar pana la urmatoarele alegeri prezidentiale, peste un an si jumatate. Pot exista insa surprize. Dupa cum scria ieri cotidianul moscovit "Nezavisimaia gazeta", citand datele Consulatului Romaniei la Chisinau, 20 la suta din familiile moldovenesti au depus cerere de obtinere a cetateniei romane. Iar daca jumatate din populatia tarii are cetatenie romana, pentru ca unificarea sa devina reala, este suficient un referendum.