Care va fi aportul romanilor si bulgarilor la "patrimoniul" comunitar? Ce branduri recunoscute au cele doua tari? Care sunt problemele lor reale, dar si prejudecatile europenilor? Sunt intrebari la care au incercat sa raspunda cativa analisti si ziaristi straini, preluati de AFP.

Romania si Bulgaria, observa autorii, vor incerca, macar intr-o prima etapa, sa se arate "eleve" cat mai discrete si mai silitoare, mai ales ca ar putea fi ultimele "integrate" pentru o vreme indelungata de-acum incolo, intr-o Uniune din ce in ce mai ostila extinderii. "Prioritatea acestor doua tari este sa intre in clubul european. Este ultima sansa inainte ca usa sa fie trantita", apreciaza Marco Incerti, analist al Centrului de studii politice europene din Bruxelles.

Romanii si bulgarii stiu, de asemenea, ca europenii au prejudecati in ceea ce ii priveste si au tot interesul sa schimbe aceasta perceptie. Si mai stiu ca nu au scapat de etichetele negative. Cea mai costisitoare dintre acestea este "coruptia", motiv pentru care, deocamdata, nu-si permit sa ridice pretentii, este de parere si analista Lucia Montanaro-Jankovski, de la acelasi institut.
Portofolii "ridicole" in CE

Teama de a atata noi focare ostile aderarii, in contextul amintit, a si determinat Bucurestiul si Sofia sa accepte pentru propriii comisari portofolii considerate de multi drept "ridicole". Daca portofoliul pentru protectia consumatorilor al Meglenei Kuneva are cat de cat noima, cel al romanului Leonard Orban este considerat marginal si cam fara sens. Analistii citati cred insa ca Bruxelles-ul nu a dorit sa atribuie celor doua tari portofolii prea importante, pentru a evita remanierea Comisiei si, eventual, repetarea crizei din 2004, cand Jose Manuel Barroso a fost silit sa renunte la investitura echipei sale, din cauza ostilitatii eurodeputatilor.