America Latina are toate ingredientele pentru o disputa pasionanta: contestarea dominatiei militare si politice a SUA, renasterea ideologiei egalitariste, o noua sansa pentru revigorarea imperialismului Moscovei si mult miros de petrol.

Primul gest politic al presedintelui venezuelean Hugo Chavez, dupa realegerea sa in functie, pe 3 decembrie, a fost sustinerea unui discurs impotriva Statelor Unite, in care a proclamat "victoria revolutiei". "Domnia socialismului este domnia viitorului in Venezuela!", a spus Chavez, citat de AFP. El a aparut cu bratele ridicate, in semn de triumf, la balconul palatului prezidential din Miraflores, trimitand si un salut catre liderul cubanez Fidel Castro, aflat pe patul suferintei la Havana. Chavez, in varsta de 52 de ani, a primit 61% din voturi, fata de 38% primite de social-democratul Manuel Rosales, de 53 de ani.

El a avertizat ca tara sa, cea mai bogata in petrol din America Latina, "nu va fi niciodata o colonie americana sau de orice alt fel". "Am dat o lectie de demnitate imperialismului american. Este o alta infrangere pentru diavolul care pretinde ca se afla la conducerea lumii", a spus Chavez, anuntand aprofundarea, intensificarea si extinderea revolutiei. "Eu sunt poporul venezuelean", a mai spus Chavez, imbracat cu celebra sa camasa rosie. Multimea a reactionat cu scandarea "Chavez nu va pleca!".

Vrea alta Constitutie

Prin acest succes, presedintele venezuelean, aflat la conducerea tarii de opt ani, isi consolideaza pozitia, obtinand rezultate chiar mai bune decat in 1998 si 2000. Un bun strateg militar, fostul ofiter parasutist, reconfirmat la putere pentru urmatorii sase ani, nu a ratat ocazia de a exploata votul masiv in favoarea sa pentru consolidarea statutului sau international de exportator de revolutie. Vrand sa evite instaurarea unei dictaturi propriu-zise, Chavez urmareste sa organizeze un referendum pentru impunerea unei Constitutii care sa-i permita sa se prezinte la alegeri de oricate ori va dori.

Prima reactie de la Washington a fost una prudenta, accentuand derularea in bune conditii a scrutinului. "Presedintele Chavez a fost reales, iar noi speram sa avem relatii pozitive si constructive cu guvernul venezuelean", a declarat Sean McCormack, purtator de cuvant al Departamentului de Stat.

Esenta evenimentului a fost prinsa de presa de la Caracas, evident dintr-o perspectiva partizana. "America Latina se elibereaza", a fost titlul editorialului de luni al cotidianului "Ultimas Noticias", apropiat de guvern. Ziarul, citat de AFP, prezice un "vant de fronda" in regiune, dupa o serie de scrutinuri recente, care au adus la putere reprezentanti ai stangii radicale, in Bolivia, Nicaragua si Ecuador.

La Havana, Ricardo Alarcon, presedintele Parlamentului cubanez, a afirmat ca succesul aliatului din Venezuela va contribui la "lupta pentru o integrare veritabila si pentru o uniune latino-americana". Presedintele bolivian Evo Morales, un alt aliat al lui Chavez, a estimat ca acest triumf electoral marcheaza sfarsitul "democratiilor controlate si servile".

Presiuni moderatoare

"Indubitabil, aceasta victorie importanta il intareste pe plan international", a afirmat Carlos Romero, profesor de stiinte politice la Universitatea Centrala din Venezuela (UCV). Totusi, Chavez ar putea profita de acest elan pentru a-si modifica discursul diplomatic. "El este si un om pragmatic pe fond. Nu i-a scapat faptul ca multe state, inclusiv din cele prietene, ii cer sa aiba o relatie mai buna cu Statele Unite si sa nu se mai amestece peste tot", spune Romero. Inainte de discursul acuzator din fata alegatorilor, Chavez se referise la "respectul" pe care il poarta Statelor Unite.

Esecul Venezuelei de a obtine un loc in Consiliul de Securitate al ONU a ilustrat recent dispretul unei parti a comunitatii internationale la adresa strategiei lui Chavez, in special in legatura cu apropierea sa de Iran si de alte state islamiste. Teheranul a fost, de altfel, una dintre primele capitale ale lumii care si-au exprimat satisfactia pentru realegerea presedintelui venezuelean. Mohammad Ali Hosseini, purtatorul de cuvant al Ministerului iranian de Externe, s-a referit la "respingerea politicilor opresive ale Statelor Unite". Evenimentul a mai fost salutat de organizatia islamista Fratii Musulmani, principala forta de opozitie din Egipt.

Opozitia de la Caracas, care a socotit drept incurajator procentajul obtinut de Rosales, a continuat sa denunte apropierea regimului de statele din "axa raului", sintagma facuta celebra de George W. Bush, in 2002, in discursul despre starea natiunii.

Oferta de cooperare

Hugo Chavez este o provocare pentru interesele SUA pe intreg continentul american. El profita de situatia de pe piata mondiala a petrolului, de pasul gresit al americanilor in Irak si de situatia sociala din statele Americii Latine. In privinta reactiei pe care ar trebui sa o adopte Washingtonul, exista controverse.

Un document elaborat de Council on Foreign Relations (CFR), organizatie care are influenta in elaborarea doctrinelor de politica externa, propune o abordare care sa duca pe termen lung la diluarea carismei si puterii lui Chavez, in locul unei abordari bazate pe confruntare directa. Richard Lapper, editor la "Financial Times" si unul dintre autorii studiului, spune ca scopul nu este amplificarea pericolului. El recomanda ca SUA sa exprime in mod clar disponibilitatea de a coopera cu Venezuela pe probleme pragmatice de interes reciproc, facand abstractie de retorica exploziva a lui Chavez.

Oferta ar trebui sa cuprinda domenii precum securitatea frontierelor, energia, drogurile si sanatatea publica. "In cazul in care Caracasul refuza cooperarea, SUA ar fi intr-o pozitie mai buna pentru a convinge celelalte state din regiune ca Chavez este de vina pentru mentinerea tensiunilor", afirma documentul citat. Pasul urmator ar fi o conferinta regionala la initiativa SUA, in care sa se convina asupra tipului de raspuns care trebuie dat in momentul in care Chavez depaseste anumite limite in politica interna si in cea externa.

Citeste si:

Mize interne

Actiunea interna a lui Chavez este considerata un pericol in masura in care s-a folosit in campanie de polarizarea sociala, chemand de partea sa paturile sarace ale societatii si identificand dusmanii printre cei cu un statut social mai ridicat. In plus, discursul agresiv la adresa SUA a avut efecte concrete. Un sondaj de opinie recent a aratat ca jumatate dintre cetatenii Venezuelei cred ca SUA reprezinta o amenintare militara la adresa tarii lor.

Raportul CFR sustine ca Administratia Bush si cea care ii va succeda trebuie sa spuna clar ca lumina zilei ca SUA nu au nici o intentie de a interveni prin forta in Venezuela, fie in mod direct, fie mascat. "Toti oficialii SUA ar trebui sa se alature Departamentului de Stat in eforturile de a modera retorica folosita pentru a caracteriza Venezuela, pe seful statului si oficialii sai", se precizeaza in document.

Mize externe

Actiunile externe ale lui Chavez dau mari dureri de cap oficialilor de la Washington. Liderul de la Caracas nu a facut un secret din dorinta sa de expansiune. La nivel regional, afinitatile sunt pe baze ideologice. In relatia cu state mai consolidate politic si cultural, cum ar fi Brazilia, Argentina, Chile sau Uruguay, tendintele interventioniste ale lui Chavez nu au, insa, sanse. In vara acestui an, Chavez a facut un turneu diplomatic pe traseul Belarus, Rusia, Iran si Vietnam.

La Minsk, Chavez nu a semnat nici un acord economic sau militar, insa Aleksandr Lukasenko, ultimul dictator al Europei, l-a primit foarte calduros, propunand o alianta strategica. Se pare ca Chavez s-a deplasat in Belarus doar pentru ca aceasta tara este tinta criticilor Occidentului.

La Moscova, Chavez a semnat un contract de achizitie de tehnica militara in valoare de 2,9 miliarde de dolari, cuprinzand 24 de aparate Suhoi-30MK2 si 53 de elicoptere. De asemenea, o fabrica pentru arme Kalashnikov va fi construita in Venezuela. Chavez si-a exprimat interesul in a-i atrage pe rusi in constructia unei conducte de gaz in America de Sud, insa presedintele Vladimir Putin nu a fost de acord.

La Teheran, presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad l-a numit pe Chavez "frate si camarad de transee". Cei doi au decis sa se ajute reciproc in disputele cu Statele Unite. Compania de stat Petropars a fost de acord sa investeasca 4 miliarde de dolari in doua exploatari petroliere din Venezuela. De asemenea, cele doua state vor construi impreuna o rafinarie in Indonezia.

Exista voci care au nominalizat Venezuela drept o posibila baza de operatiuni pentru militiile siite Hezbollah, cu sediul in Liban. Raportul CFR sustine ca SUA ar trebui sa caute sprijin din partea altor guverne din America Latina, cu scopul de a-l avertiza pe Chavez sa-si consume amorul cu Iranul in limite acceptabile, adica excluzand cooperarea militara sau nucleara.

In Vietnam, tara care a rezistat "imperialismului" american, Chavez a gasit un teren bun pentru cooperarea economica, nu insa si pentru cea ideologica. II

Foarte mult petrol

>> In timp ce relatiile diplomatice dintre Washington si Caracas sunt afectate, relatiile economice raman puternice. Venezuela exporta 60% din productia de titei catre SUA, ceea ce reprezinta 11% din importurile de titei ale SUA. Chavez a amenintat ca va taia exporturile catre SUA si si-a stabilit drept prioritate gasirea unor noi piete de desfacere, cu putin succes insa. Titeiul foarte sulfuros, neprelucrat, are o valoare limitata ca instrument in politica. Astfel, balanta de putere ar putea favoriza Statele Unite, pentru ca rafinariile capabile sa prelucreze un astfel de titei sunt putine in raport cu oferta acestui produs.

Economia Venezuelei este bazata pe titei, care genereaza 80% din exporturile totale si contribuie cu 50% la totalul veniturilor bugetare. Venezuela este al cincilea exportator mondial de petrol, iar rezervele o plaseaza in primele zece dintre cele mai bogate tari din lume, cu o estimare de 78 miliarde de barili.

Preturile mari la titei pe piata internationala l-au incurajat pe Chavez sa-si faca un renume de darnic si sa obtina sprijinul maselor. Desi cifrele oficiale indica o scadere a numarului saracilor, de cand Chavez a preluat conducerea, programele sociale sunt puse la indoiala de multi observatori. Jorge Castaneda, fost ministru de externe al Mexicului, afirma ca sprijinul de care se bucura Chavez in randul saracilor este o "condamnare paradoxala a politicilor sale sociale. "Ca atatia populisti latino-americani, Hugo Chavez tine la saraci asa cum sunt ei si vrea sa-i pastreze tot asa", a scris Castaneda in publicatia Newsweek.

Bugetul Venezuelei pe anul viitor creste alocatiile catre programele sociale la 45% din cheltuielile bugetare, fata de 36% in acest an. Chiar daca sunt toate sansele sa devina nesustenabil economic, acesta este modelul "Revolutiei Bolivariene" pe care il impune Chavez, dupa numele lui Simon Bolivar, liderul luptei impotriva dominatiei coloniale de la inceputul secolului al XIX-lea.