Lupta pentru influenta pe care au angajat-o Rusia si Statele Unite pentru Ucraina, inca dupa desprinderea acestui stat de Uniunea Sovietica in 1991, pare a se inclina in favoarea Europei. Ieri dimineata, presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, s-a intalnit cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, care i-a promis ajutorul institutiilor europene pentru reformele politice si economice curajoase angajate de noua conducere de la Kiev (inclusiv reglementarea crizei transnistrene printr-un dialog intre toate partile interesate).

Cu o zi inainte, Viktor Iuscenko se vazuse pentru prima data cu presedintele SUA, chiar inaintea de reuniunea Comisiei NATO-Ucraina, ocazie cu care George Bush a salutat "aducerea Ucrainei in tabara libertatii" si in familia euroatlantica. Pentru a sublinia deschiderea NATO fata de proaspata democratie, secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, i-a pus pe tava presedintelui Iuscenko nu mai putin de 7 milioane de euro, suma cu ajutorul careia Ucraina va putea sa scape de o parte a mostenirii sovietice: 133.000 de tone de munitie si aproape doua milioane de arme usoare.

Fara indoiala, este o victorie imensa repurtata de seful de stat ucrainean la prima reuniune cu adevarat importanta dupa investirea sa. Insa, dincolo de declaratiile de buna intentie ale sprijinitorilor sai din timpul "revolutiei portocalii", liderul de la Kiev a venit la Bruxelles cu un scop foarte bine conturat, ce il eclipseaza oarecum pe cel al integrarii tarii sale in NATO.

Iuscenko nu s-a deplasat pana la Bruxelles neaparat pentru a-i strange mana lui Bush, ci mai ales pentru a promova aspiratiile europene ale tarii sale. "Nu suntem vecinii Europei, suntem vecini ai Uniunii Europene", si-a pledat cauza Iuscenko, in speranta ca tara sa va incepe negocierile de aderare cu UE in 2007.

Citeste si:

In ciuda tuturor eforturilor sale insa, presedintele ucrainean a obtinut doar semnarea unui plan comun de actiune UE-Ucraina pana in 2007, o politica complet diferita de perspectiva aderarii. Planul contine masuri pentru a stimula Kievul in reformele sale si pentru a favoriza apropierea de UE. Iuscenko incercase sa forteze nota, prin inscrierea in plan a unei clauze prin care la inceputul anului 2007 sa poata fi demarate negocierile de aderare cu UE, dar aceasta tentativa a esuat.

De altfel, inca de la vizita sa din timpul investiturii presedintelui ucrainean, comisarul european pentru Relatii Externe, Benita Ferrero, incercase sa tempereze inflamarea presedintelui ucrainean in raport cu aderarea propriu-zisa la UE. "Nu vom accepta niciodata statutul de bun vecin pentru eternitate", a avertizat ministrul ucrainean pentru integrare europeana (!), Oleg Ribaciuk. Se pare astfel ca, in ciuda reticentelor UE, Ucraina si-a stabilit foarte clar optiunea europeana, aspiratie dovedita si de raceala cu care a fost intampinat la Kiev ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov. Luni, acesta avusese o intrevedere cu Viktor Iuscenko pentru a dezbate asupra initiativei atat de draga Moscovei: crearea unui spatiu economic comun cu Ucraina, Belarus si Kazahstan.

Considerand ca initiativa Kremlinului ar putea prejudicia planurilor de integrare europeana ale tarii sale, Viktor Iuscenko i-a replicat lui Lavrov ca "Trebuie sa intelegem mai bine ce este acest Spatiu Economic Comun si in ce masura corespunde el intereselor noastre".