Polonia incearca sa obtina de la colegii ei din UE o pozitie intransigenta privind accesul europenilor la sistemul rusesc de conducte, iar Germania trimite emisari in dreapta si in stanga, in speranta identificarii unei solutii care sa impace ambele parti.

La aproape un an de cand Rusia a speriat Europa, inchizand robinetul gazoductului pentru Ucraina, diferenta de pareri vizand atitudinea ce se impune in astfel de situatii, uzurpeaza eforturile de realizare a unei politici unice chemata sa permita perfectionarea securitatii energetice. Trecand de la vorbe la fapte, Polonia a uzat de dreptul sau de veto, blocand, astfel, negocierile dintre Bruxelles si Moscova, sortite sa duca la un nou acord intre parti. Varsovia nu va reveni asupra deciziei ei decat atunci cand Europa va reusi sa convinga Rusia sa deschida accesul la sistemul ei de transport al petrolului si gazelor naturale din Siberia si Asia Centrala. Unele state UE prefera o abordare mai putin conflictuala, mai putin agresiva.

Pericol

Impasul legat de conditiile de desfasurare a tratativelor a dezvaluit pozitiile ocupate de tarile UE in privinta dominatiei Rusiei ca furnizor de resurse energetice. Potrivit datelor Comisiei Europene, UE primeste 44 la suta din importul de gaze si 30 la suta din cel de petrol din Rusia si se asteapta ca acesti indicatori sa creasca in urmatorii ani. Varsovia este insa de parere ca singurul raspuns posibil la pericolul ca Rusia se va folosi de controlul ei asupra fluxului de gaze pentru atingerea obiectelor comerciale si politice este de a gasi noi parteneri si de a convinge Moscova sa permita si altora sa foloseasca traseele ei de transport.

Mai strans

"De ce o politica atat de severa si stricta? Avem nevoie de acces liber la imensele rezerve de gaze din Kazahstan, Turkmenia si regiunea Marii Caspice, de care ne desparte tocmai Rusia", a explicat ziaristilor ministrul polonez al economiei. Alte capitale, scria ieri The Wall Street Journal, "reactioneaza la dependenta lor tot mai mare fata de resursele energetice ale Rusiei, prin tentative de a imbratisa tot mai puternic Moscova. Germania, spre exemplu, sustine proiectul comun cu societatea Gazprom de construire a unei conducte prin Marea Baltica. Polonia si micile state baltice vad in aceasta magistrala dorinta Kremlinului de a le elimina din jocurile energetice.

Egal interesate

In replica la gestul Polonei, emisarul special al Rusiei la UE, Serghei Iastrjembski a declarat ieri ca negocierile dintre Rusia si UE referitaore la noul acord de colaborare trebuie sa inceapa fara nici o conditie preliminara. "Ar fi ciudat daca aceste discutii ar ajunge ostaticele unor probleme strict nationale, care se observa in dialogul dintre Rusia si anumite state UE", a spus Iastrjembski, comentand declaratia premierului polonez, Jaroslav Kaczynski. Potrivit spuselor sale, "Moscova porneste de la convingerea ca UE si Rusia sunt interesate in egala masura de demararea preconizatelor negocieri".

La gunoi

Coincidenta a facut ca gestul Poloniei sa vina la cateva ore dupa ce un ziarist spaniol descoperea in pubela de gunoi a Ministerului de externe protocolul secret al sedintei dintre conducerea UE si presedintele rus, Vladimir Putin, consfatuire neoficiala organizata luna trecuta de Finlanda, in localitatea Lahti. Potrivit textelor gasite, aceasta intalnire unde presa nu a avut acces, "urma sa conduca la schitarea unei pozitii comune impotriva Moscovei". Planuri date insa peste cap de Franta si de presedintele Comisiei Europene, care, sublinia El Pais au indemnat la ganduri mai bune si mai indulgente vizavi de Rusia. Cum vor evolua lucrurile, ramane de vazut. Mingea este in curtea Kremlinului.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.