Condamnarea la moarte a fostului lider irakian, Saddam Hussein, a suscitat reactii contrastante in capitalele lumii.

Daca Washington a salutat verdictul completului de judecata, la Londra, spre exemplu, Ministerul de Externe a subscris pozitiei SUA, in timp ce premierul Tony Blair s-a pronuntat impotriva ducerii la indeplinire a pedepsei. Punct de vedere sustinut, de altfel, si de cancelarul german, Angela Merkel. In general pozitia care a predominat in UE a fost: nu-l spanzurati pe Saddam, dar continuati procesul pana la capat. Tragand oarecum linie si adunand toate impresiile, premierul italian, Romano Prodi, a estimat ca decizia instantei irakiene nu va adanci totusi prapastia dintre Europa si Statele Unite.

"Intotdeauna vor exista disensiuni in aceasta chestiune. Europa se va opune mereu pedepsei capitalei, America va fi pentru. Dar cea mai mare divergenta nu l-a vizat pe Hussein, ci chiar razboiul din Irak", a explicat Prodi. Intre timp, cotidianul "Die Presse" se intreba ce se va intampla cu Irakul dupa disparitia lui Saddam. O analiza care pornea de la intensele dezbateri lansate in ultimul timp de partea cealalta a Oceanului referitoare la un posibil plan de impartire a tarii in trei parti: Kurdistanul in nord, Siitistan in sud si Sunnistan in centru.

"Este singura solutie de a stavili tavalugul razboiului civil care pare sa fi cuprins deja Irakul", nota sursa mentionata. Ce spun insa cele trei etnii si, fireste, care este pozitia Orientului Mijlociu? Kurzii, aprecia "Die Presse", ar fi multumiti. Siitii insa nu sunt decisi: unii din liderii lor se opun divizarii tarii, altii, dimpotriva, sustin ideea unei "superprovincii siite", care sa includa noua din cele 18 regiuni ale Irakului. In ce-i priveste pe sunniti, ei se opun acestui proiect, pe motiv ca principalul vecin sunnit al Irakului, Arabia Saudita, crede ca "o noua formatiune siita", sustinuta de Hezbollah si de Iran, ar reprezenta o uriasa amenintare pentru stabilitatea regiunii.

Pe de alta parte, Turcia, din cauza problemei kurde, reprezinta un adversar serios impartirii Irakului. Prin urmare, daca Washington crede ca aceasta divizare este o parte a strategiei de retragere, pozitiile a doi dintre aliatii SUA din zona - Arabia Saudita si Turcia - sunt puternic afectate, la fel ca si interesele lor. "Pe cine vom sustine si pe cine vom trada?" - este o intrebare la care vor trebui sa raspunda strategii politici de la Washington, concluziona "Die Presse".


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.