Marea Britanie - apararea dreptului la viata privata

Un nou raport, comandat de comisarul guvernului in domeniul informatiei - si care raspunde de apararea dreptului la viata privata - avertizeaza ca actiunile oamenilor sunt tot mai mult monitorizate si risca sa creeze un climat de suspiciune.

Aparitia acestui raport concide cu publicarea unui clasament, alcatuit de o organizatie pentru apararea drepturilor omului, in care se sugereaza ca Marea Britanie ar sta cel mai rau, dintre toate democratiile occidentale, la capitolul apararea dreptului la viata privata.

Nu se poate sa nu observi, daca te plimbi prin capitala Marii Britanii, camerele de luat vederi din sistemele de supraveghere - la coltul strazii, la intrarea in cladiri, in metrou sau in autobuz. Si prezenta lor este semnalata.

Se estimeaza ca in Marea Britanie acestor camere de supraveghere se ridica la 4, 2 milioane - cate una la fiecare 14 persoane.

Nu numai deplasarea la modul fizic poate fi monitorizata. Tranzactiile financiare, comunicatiile la locul de munca, tabieturile la cumparaturi cad si ele sub incidenta acestei supravegheri.

Tot mai multe date sunt stranse si inmagazinate, atat de diverse companii private, cat si de stat.
Richard Thomas raspunde de apararea dreptului la viata privata - el este seful unui organism care a fost infiintat tocmai ca sa protejeze informatiile cu caracter personal si sa promoveze accesul la informatiile oficiale.

Iar domnul Thomas spune ca temerile pe care si le-a exprimat acum doi ani - ca Marea Britanie risca sa se transfrome fara sa isi dea seama intr-o asa numita societate a supravegherii - au devenit realitate.
Dupa cum se spune in raportul pe care l-a comandat, o astfel de societate este una in care se recurge pe scara larga si in mod curent la tehnologie pentru monitorizarea si inregistrarea activitatilor si miscarilor noastre.

Richard Thomas spune ca e nevoie de o dezbatere publica asupra implicatiilor unei astfel de societati.
"Trebuie sa spunem, unde vrem sa se traga linia? Cat de mult vrem ca tinerea sub observatie sa schimba natura societatii intr-un mod democratic?"
"Trebuie sa vedem unde ne duce aceasta tehnologie, si sa fim siguri ca suntem multumiti - nu ne opune schimbarii, nu suntem tehnofobi, dar spune, sa nu uitam importanta fundamentala a protejarii datelor, de care raspund", spune Richard Thomas.

Comisarul pentru protectia informatiilor recunoaste ca monitorizarea ar putea fi necesara, chiar de dorit, in lupta impotriva terorismului si a infractiunilor grave, dar spune el, monitorizarea nevazuta si necontrolata ar putea da nastere unui climat de suspiciune.
El a avertizat totodata ca se pot face si greseli.

Ce cred insa britanicii?

Unii spun ca nu ii supara nivelul supravegherii.
"Nu ma deranjeaza, nu fac nimic rau, asa ca nu am nimic de ascuns", spune o femeie.

"Nu cred ca e mare scofala", declara un barbat. "Cine ar vrea sa stie ceva despre mine."
Parlamentarul Nick Palmer spune ca in cei noua ani de cand a fost ales, nici unul dintre oamenii din circumscriptia lui electorala nu i-au cerut sa fie mai putine camere de supravehere sau sa se demonteze vreuna.

Dimpotriva, spune Nick Palmer, singura problema este ca s-ar simti mai siguri daca ar sti ca si cei care le-ar putea face rau se afla si ei sub acelasi tip de observatie.

Dar Austin Williams, de la Proiectul pentru Orasele Viitorului, o grupare care crede ca oamenii ar trebui sa isi poata duce viata fara sa fie spionati, afirma ca masurile de monitorizare nu ii fac pe oameni sa se simta mai aparati si sa construiasca o societate mai stabila.

"Cred ca de fapt o submineaza - hraneste paranoia - si de fiecare data cand vezi ca statisticile privind delicventa nu cresc sau scad, vezi totusi ca teama de delicventa creste", spune Austin Williams.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe