Peste 34 de milioane de cetateni cu drept de vot erau asteptati ieri la urne pentru a se pronunta asupra adoptarii Constitutiei Uniunii Europene, document semnat de sefii de stat si de guvern ai Uniunii la 29 octombrie anul trecut. Spania deschide astfel valul consultarilor populare, care vor decide in ultima instanta soarta UE.

Desi trei tari (Lituania, Ungaria si Slovenia) au ratificat deja Constitutia prin simplul vot al Parlamentului, cetatenii celor mai populate state membre vor fi si ei chemati la urne. Britanicii, francezii, polonezii si olandezii, alaturi de cetatenii altor state UE mai slab populate, vor trebui sa raspunda unei intrebari similare celei la care au raspuns ieri spaniolii: "Aprobati Tratatul care instituie o Constitutie pentru Europa?".

Inaintea votului de ieri, toate sondajele indicau un vot in favoarea Constitutiei comunitare, singura surpriza neplacuta care ar mai fi fost posibila fiind aceea a neprezentarii la urne a unui numar suficient de cetateni pentru ca referendumul sa fie validat. In linii mari, spaniolii, care au beneficiat de peste 100 de miliarde de euro din fonduri comunitare in ultimii 20 de ani, edificand o economie competitiva, sunt considerati a fi unul dintre cele mai "proeuropene" popoare din Uniune.


Cu toate acestea, in ciuda unei campanii pentru obtinerea unui vot favorabil, dusa de majoritatea partidelor, si acest referendum a adus la lumina disensiunile dintre autoritatile de la Madrid si provinciile care tind spre o autonomie tot mai mare. In Tara Bascilor si Catalunia se astepta o prezenta mult mai mare la urne, deoarece majoritatea partidelor locale vad in intarirea Uniunii Europene o garantie impotriva intoarcerii la un centralism excesiv al statului spaniol, dar alte formatiuni au incercat sa conditioneze un vot pozitiv de obtinerea unor concesii de la guvernul de la Madrid.

Citeste si:

Daca bascii vad in UE o instanta care le poate proteja identitatea nationala, o parte din nationalistii catalani erau decisi sa spuna "nu" Constitutiei, pentru ca Uniunea ar fi refuzat sa recunoasca limba catalana, vorbita de circa 10 milioane de oameni, drept limba oficiala a Uniunii, in timp ce populatia mai multor state mici din UE la un loc nu se apropie de aceasta cifra. Pe de alta parte, socialistii catalani nu uita ca o cincime din fondurile necesare dezvoltarii portului Barcelona, preconizat a-si dubla marimea pana in 2010, provin de la UE.

Rezultatul votului din Spania ar urma sa dea un semnal intregii Europe, un eventual esec fiind considerat un adevarat dezastru pentru ideea de Constitutie comunitara, in conditiile in care exista state precum Marea Britanie si Danemarca unde euroscepticii sunt mult mai numerosi. Presedintele francez Jacques Chirac si cancelarul german Gerhard Schroeder au participat simbolic la campania din Spania pentru Constitutie, alaturi de premierul spaniol Rodriguez Zapatero, tocmai pentru a da un semnal asupra insemnatatii la nivel european al referendumului spaniol de ieri.