Dicutiile se anunta dificile, chiar dure. Tonul l-a dat zilele trecute presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a chemat la coeziune si unitate in luarea de decizii.

Analistii sunt insa pesimisti in privinta sanselor unei reusite. Exista, spun ei, mult prea multe divergente si multe prea adanci, interese mult prea diferite, pentru ca in doar cateva ore sa se ajunga la un numitor comun. Si nu este vorba doar de pozitia pe care tarile UE in ansamblul lor ar trebui sa o adopte fata de Rusia si de atitudinea ei in dialogul energetic cu autoritatile de la Bruxelles.

Este vorba de numeroase alte aspecte - de ordin economic si politic - care-i despart pe membrii Uniunii. Iar dintre acestea, la loc de frunte se afla soarta Constitutiei europene. La inceputul mandatului sau de sase luni la conducerea UE, Finlanda a indicat, printre punctele ordinii de zi, reluarea dezbaterilor pe marginea acestui subiect. Pana acum, nu a reusit. Iar astazi, la Lahti atentia celor prezenti se va canaliza, dupa toate probabilitatile, exclusiv pe energie. Mai ales ca Barroso si-a propus sa transpuna in practica o adevarata "piata energetica interna", care sa nu fie doar o anexa "la cele 25 sau 27 de piete interne".

Citeste si:

E posibil? Dincolo de neintelegerile cu Moscova, de refuzul acesteia de a semna Carta energetica, document care deschide accesul companiilor straine la reteaua rusa de transport al hidrocarburilor, fara a permite insa accesul firmelor rusesti pe pietele europene de resort, mai exista contenciosul germano-polonez legat de construirea, prin Marea Baltica, a unui gazoduct spre Europa, ocolind teritoriul Poloniei. Varsovia a sarit in sus, vorbind de discriminare si de dorinta Berlinului si Moscovei - partile participante la proiect - de a o inlatura din ecuatiile energetice europene.

Pozitia Poloniei a fost sustinuta, initial, si de tarile baltice. Acestea din urma si-au mai domolit din indignare dupa o serie de vizite prin capitalele europene.