Aderarea Romaniei si Bulgariei nu are darul de a produce "miracole economice", avand in vedere ca ambele state adera in conditii stricte, explica publicatia citata. Banii pe care Bucuresti si Sofia urmeaza sa ii primeasca dupa integrare vor fi limitati. Partial din cauza coruptiei. Partial din cauza incapacitatii celor doua tari de a asimila fondurile alocate.

O problema valabila, de altfel, si pentru cele 10 state primite in 2004, in cadrul celui mai mare val de aderare din istoria UE. Ieri, "The Times" informa ca, la Bruxelles, Comisia Europeana a renuntat la avertismentele cu amanarea datei de primire, dar a atras atentia ca, daca Romania si Bulgaria nu vor depune mai multe eforturi in vederea combaterii coruptiei, executivul european ar putea decide suspendarea cu un sfert a fondurilor comunitare.

Decizia, sublinia publicatia britanica, "este una de compromis si convine partilor direct vizate. Majoritatea statelor europene sunt ingrozite de ideea de a face parte din aceeasi familie cu tari afectate inca de coruptie si criminalitate, nedorind ca ele sa aduca in spatiul comunitar o adevarata cultura a coruptiei".

De acord, Romania si Bulgaria au depus eforturi in acest sens. Dar nu au convins. Nu intr-atat incat sa ajungem sa fim priviti fara emotie, fara suspiciune. Iar pentru a se asigura ca demersurile lansate de Bucuresti si Sofia merg in directie corecta, functionarii europeni au transmis celor doua capitale liste de sarcini, instructiuni de lupta impotriva crimei organizate, a fraudei, coruptiei, spalarii de bani si deturnarii de fonduri comunitare. Iar daca Bucuresti si Sofia nu vor indeplini termenele-limita stabilite in raportul Comisiei, liderii UE vor propune, initial, excluderea lor de la unele politici comune si blocarea unora din subventiile destinate agriculturii si dezvoltarii regionale.