S.M.: Dle Jonathan Scheele, considerati ca e certa inchiderea negocierilor inainte de sfirsitul lunii noiembrie?
J.S.: Nimic nu e sigur pina nu se intimpla. Comisia face tot ce ii sta in putere pentru a accelera pregatirea pozitiilor comune. Dar acest lucru nu este inca realizat. Odata propunerile pentru pozitiile comune incheiate, Consiliul European trebuie sa le discute, sa le amendeze, pentru a permite apoi ca, intr-o sesiune de negocieri cu Romania, sa se puna de acord. Nu e o sarcina simpla, dar nici una imposibila.

S.M.: Dupa cum stiti, europarlamentarii liberali au protestat fata de graba exprimata de dl comisar Verheugen, in plina campanie electorala…
J.S.: Alegerile din Romania nu sint cele care determina Comisia si statele membre sa inchida negocierile; negocierea se face pe baza de fapte.

S.M.: Exista riscul ca, dupa inchiderea negocierilor, Parlamentul European sa nu voteze…?
J.S.: Obiectivul este de a inchide negocierile la nivel politic la Consiliul European la 17 decembrie. Apoi, va fi redactat un proiect de tratat, ce va fi supus votului Parlamentului European pentru avizul conform. Doar dupa acest aviz conform, statele membre pot semna acordul de aderare cu Romania si Bulgaria.

S.M.: Va putea Comisia sa oblige Romania sa-si respecte angajamentele luate in cursul negocierilor?
J.S.: Intre momentul inchiderii negocierilor si momentul aderarii (1 ianuarie 2007), Comisia va face o monitorizare, de control, pentru a verifica respectarea angajamentelor luate prin tratat. In tot acest interval, vom face rapoarte private destul de frecvente catre statele membre, iar, o data pe an, un raport public asupra respectarii de catre Romania si Bulgaria a angajamentelor lor. In tratatul de aderare vor fi prevazute mai multe clauze de salvgardare, ce vor permite Comisiei sa propuna masuri ce pot merge pina la aminarea aderarii cu un an. Dupa aderare, Romania va fi supusa, ca orice stat membru, disciplinei UE, avind obligatia sa-si respecte angajamentele. In caz de nerespectare, Comisia lanseaza proceduri de infractiune, ce pot merge pina la Curtea de Justitie de la Luxembourg si pot duce la sanctiuni de ordin financiar sau nonfinanciar. Daca Romania nu e in masura sa-si respecte angajamentele in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor UE, atunci banii nu vor mai fi platiti. E foarte simplu: Romania va fi obligata sa contribuie la bugetul comun, dar, daca nu-si poate respecta angajamentele in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor, nu va mai primi banii prevazuti.

S.M.: In procesul de monitorizare veti urmari si maniera in care sint acordate contracte majore, cum au fost cele pentru securizarea frontierelor si pentru autostrazi?
J.S.: Cred ca Guvernul roman s-a angajat destul de clar, dupa contractul Bechtel, sa nu repete maniera.

Citeste si:

S.M.: Au urmat alte doua contracte cu cintec...
J.S.: E periculos sa comparam mere cu pere. Fiecare contract are particularitatile lui si nu putem intra acum intr-o discutie amanuntita a tuturor acestor contracte. Dar este clar ca Romania va trebui sa-si respecte angajamentele ca stat membru, iar acestea contin si respectarea directivelor in materie de achizitii publice. Si este clar ca anumite aspecte ale unora dintre aceste contracte trebuie supuse mai strict acestor directive, astfel incit in viitor sa nu mai existe acest gen de probleme.

S.M.: Renuntarea la ajutoarele de stat este o chestiune extrem de delicata...
J.S.: In primul rind, precizez ca dreptul comunitar nu interzice total ajutoarele de stat. Dar fiecare ajutor de stat este supus unei discipline clare in materie de transparenta, de impact si de justificare. Daca Romania nu a rezolvat pina la data aderarii problema ajutoarelor de stat din trecut si daca va continua, ele pot crea distorsiuni de piata. Si daca ele ar continua, intrucit contravin regulilor comunitare, Romania s-ar expune sanctiunilor UE.

S.M.: UE poate limita libertatea de actiune a Guvernului in vederea respectarii angajamentelor?
J.S.: Sint o multime de constringeri fata de libertatea de actiune in UE. Dar cred ca ar fi iluzoriu sa-si inchipuie cineva ca ar exista un fel de bagheta magica la Bruxelles capabila sa rezolve toate problemele daca Romania nu face efortul de a le rezolva ea insasi. Bruxellesul poate ajuta, poate intari eforturile Romaniei de a-si rezolva problemele si pe cele ale poporului roman, dar Bruxellesul nu este aici pentru a impune legea impotriva vointei…

S.M.: Recent, un oficial roman argumenta contra initiativei Coalitiei pentru un Parlament Curat evocind normele europene.
J.S.: Se intimpla des sa se faca trimitere la Bruxelles sau uneori la Strasbourg pentru a justifica pozitii ce nu sint deloc corecte…

S.M.: Ati vorbit despre influenta sporita a Parlamentului European. Va fi un handicap pentru Romania daca nu va avea printre parlamentarii europeni si membri ai familiei popular-crestin-democrate?
J.S.: Este, as zice, o anomalie. Si asta face Romania atipica printre tarile din UE. N-as zice ca in sine este neaparat un handicap. Ar trebui sa asteptam rezultatele alegerilor din acest an si poate pe cele din 2008, apoi pe cele europene din 2009, pentru a vedea cum vor fi alesi parlamentarii romani pentru Parlamentul European.