Regimul Voronin ascunde cu strasnicie procentajul natiunii titulare din Moldova, astfel ca datele cu privire la componenta etnica a populatiei, obtinute in urma recensamantului de anul trecut, sunt trecute sub tacere. Potrivit Agentiei NIKA-press, daca a reusit deja sa numere locuitorii de la sate si de la orase, precum si cetatenii care au plecat peste hotarele tarii, puterea ar fi putut cu acelasi succes sa afle exact si apartenenta nationala a populatiei. Insa, potrivit unuia dintre fruntasii PSDM, Victor Ciobanu, exista motive politice serioase ca autoritatile comuniste sa ascunda rezultatele recensamantului referitoare la identitatea etnica.

Deputatul PPCD Stefan Secareanu, citat de NIKA-press, considera ca intr-o tara atat de mica precum Moldova sunt inevitabile scurgerile de informatii spre presa si clasa politica, despre rezultatele inca nepublicate ale recensamantului. Astfel, in ceea ce priveste componenta etnica, Stefan Secareanu spune ca, potrivit surselor sale, peste 80 la suta din cetatenii care locuiesc intre Prut si Nistru s-au declarat moldoveni sau romani. Asadar, procentajul minoritatilor nationale din Moldova s-a redus substantial in urma migratiei din ultimii 15 ani. El a mai afirmat ca publicarea unor rezultate ale recensamantului a fost blocata de expertii occidentali, care nu au incredere in autoritatile comuniste si de aceea insista asupra unei verificari minutioase a datelor obtinute.

Teroristii si ideologizarea

"Sunt mai multe semne ca puterea va incerca sa denatureze datele recensamantului, intimidandu-i pe aceia care vor sa-si declare adevarata identitate nationala - romani... Campania de romano-fobie pe plan intern, declansata de autoritatile de la Chisinau, a fost dublata in ultimul timp de atacuri fara precedent la adresa Romaniei, care este acuzata in mod absurd de pretentii imperialiste si expansioniste, ceea ce dinamiteaza asistenta si sprijinul acordat de catre Romania in eforturile de integrare europeana ale Republicii Moldova", se sublinia intr-un memoriu elaborat cu putin timp inaintea recensamantului.

Tehnic vorbind, o asemenea operatiune de anvergura, care presupune "inregistrarea statistica exhaustiva a populatiei (a locuintelor, a animalelor etc.) de catre autoritatea de stat", ridica doua tipuri de probleme. Prima este de natura tehnica, iar cea de-a doua, mai putin discutata, este de natura ideologica. Primul aspect vizeaza instrumentarul sociologic si statistic pus in miscare pentru indeplinirea unei asemenea sarcini. Aici pot aparea dificultati in ceea ce priveste metodele si tehnicile de elaborare a materialelor cartografice, capacitatea de a surprinde prin intrebare asa-numita "migratie externa", respectiv cetatenii Moldovei aflati (ilegal) in strainatate la data recensamantului si neinregistrati (si care, din teama, nu vor fi declarati de membrii familiilor), calitatea muncii operatorilor etc.

Contextul politic influenteaza

Citeste si:

Al doilea aspect, rareori discutat, este mai grav si se refera la contextul politic (legislativ) in care se deruleaza efectiv procesul de recenzare. Sociologii au demonstrat deja, daca mai era nevoie, ca atmosfera politica existenta la un moment dat influenteaza, indiscutabil, optiunile sau declaratiile pe care le vor face cei intervievati, mai cu seama cand este vorba despre intrebari cu vadita incarcatura politica. Iar una dintre intrebarile cu certa conotatie politica este cea referitoare la apartenenta etnica. Atmosfera politica actuala din Moldova - concretizata de legi, decizii politice, atitudinea si reactiile puterii comuniste etc. - este una care influenteaza in mod cert decizia oamenilor in aceasta chestiune, caci majoritatea gesturilor puterii politice de la Chisinau par astfel coordonate incat sa vizeze, direct sau indirect, tocmai identitatea etnica a locuitorilor republicii de peste Prut.

Lipsa democratiei in Moldova

Atmosfera generala in care s-a desfasurat procesul de recenzare anul trecut este, deci, conturata limpede. Politica oficiala a Chisinaului sustine si impune, in pofida oricaror evidente sau impotriva concluziilor asociatiilor profesionale de specialisti (istorici, lingvisti etc.), ideea unei "etnii" sau "limbi moldovenesti", diferita de "etnia" sau "limba romana". Faptul ca persoanele care conduc astazi Moldova au asemenea opinii si preferinte personale este, in principiu, acceptabil intr-o societate democratica. Insa incercarea de a impune cu forta un tipar identitar sau lingvistic, cu atat mai mult, cu cat nu are girul vreunei institutii de specialitate, este inacceptabila.

Mai mult, faptul ca nu numai impune, dar si pedepseste orice nesupunere in acest sens reprezinta suspendarea, daca nu chiar anihilarea democratiei in Moldova.

Un alt element crucial care contureaza atmosfera in care s-a petrecut recensamantul este conditia mass-media din republica, respectiv relatia acesteia cu puterea politica, independenta mijloacelor de comunicare, posibilitatea de a distribui mesajul etc. Si din acest punct de vedere bilantul este dezastruos deoarece, in ciuda presiunilor sau recomandarilor internationale, televiziunea publica este controlata aproape total de puterea comunista, pentru a insufla publicului, sistematic, toata ideologia aferenta.